De ce s-au înmulțit dezastrele naturale în zona Mării Mediterane. 10.000 de oameni, dați dispăruți în urma inundațiilor biblice din Libia

Ploile biblice aduse de Furtuna Daniel au lovit părți din centrul și estul Mediteranei, ducând la inundații devastatoare și pierderi de vieți omenești în Libia, țara cel mai grav afectată, precum și în Grecia, Turcia și Bulgaria.

Până la 10.000 de persoane au fost date dispărute de Societatea Semilunii Roșii din Libia, potrivit Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii.

Bilanțul oficial anunțat până acum de guvernul libian este de peste 5000 de morți. Furtuna Daniel s-a dezvoltat în Grecia. Pe măsură ce se îndrepta spre Libia a dezvoltat caracteristicile unui uragan . Acest fenomen hibrid prezintă unele caracteristici ale unui ciclon tropical și altele ale unei furtuni de putere medie. Atinge vârful între septembrie și ianuarie.

Furtuna Daniel a provocat ploi record în Grecia în perioada 5-6 septembrie, 750 mm de apă căzând în 24 de ore în satul Zagora. Acesta este echivalentul a aproximativ 18 luni de precipitații. În Tesalia, Grecia centrală, în multe zone au primit căzut între 400 până la 600 mm de precipitații în 24 de ore. Tesalia este centrul agricol al Greciei și, prin urmare, se așteaptă ca impactul economic să fie serios.

Criza climatică și starea infrastructurii au dus la dezastru în Libia

Criza climatică și starea infrastructurii din Libia sunt unele dintre cauzele care au dus la inundațiile catastrofale din estul țării, unde 5.300 de oameni au murit și alți 10.000 sunt dați dispăruți, scrie The Guardian.

Experții explică faptul că deja de luni de zile în această vară, regiunea se înăbușise sub un val de căldură fără precedent. Oamenii de știință spun că asta a ridicat temperatura la suprafața mării, ceea ce ar fi putut încuraja formarea unui ciclon tropical mediteranean, cunoscut sub numele „medicane”.

„Deși încă nu a fost efectuată nicio atribuire oficială a rolului schimbărilor climatice în intensificarea furtunii Daniel, se poate spune cu siguranță că temperaturile de la suprafața mării Mediterane au fost considerabil peste medie pe tot parcursul verii”, a spus dr. Karsten Haustein, un specialist în climă la Universitatea Leipzig. „Acest lucru este cu siguranță adevărat pentru regiunea în care Daniel s-a format și a făcut ravagii în Grecia și acum în Libia... Apa mai caldă nu numai că alimentează acele furtuni în ceea ce privește intensitatea ploilor, ci le face și mai feroce”, a explicat profesorul.

Dar furtuna în sine nu a fost în totalitate de vină pentru distrugerea produsă la Derna, unde infrastructura, inclusiv barajele explodate, se aflau deja într-o stare proastă, potrivit experților. La mai bine de un deceniu după ce orașele Libiei au fost bombardate de marinele NATO și avioanele de război care susțineau o revoltă împotriva liderului Muammar Gaddafi, țara bogată în petrol rămâne o umbră a fostei sale prosperități. La fel ca multe țări mai sărace, Libia pur și simplu nu era pregătită pentru vremea extremă adusă de Daniel.

„Este important să recunoaștem că furtuna în sine nu este cauza unică a pierderii de vieți omenești”, a spus dr. Kevin Collins, lector superior pe mediu și sisteme la Open University. „De asemenea, este parțial vina capacității limitate a Libiei de a prognoza impactul vremii; sisteme limitate de avertizare și evacuare; și standarde de planificare și proiectare pentru infrastructură și orașe. Pe măsură ce climatul nostru se schimbă, înțelegerea, planificarea și adaptarea la aceste tipuri mai extreme de evenimente trebuie să fie făcute de persoane, companii și comunități din toate țările”, a punctat profesorul.

Lizzie Kendon, profesor de științe climatice la Institutul Cabot pentru Mediu al Universității din Bristol, a declarat: „Ne așteptăm ca intensitatea ploilor abundente să crească pe măsură ce lumea se încălzește. Acest lucru nu va fi realizat ca o tendință lină și ar trebui să ne așteptăm la apariția unor evenimente extreme fără precedent în evidența observațională. Furtuna Daniel este ilustrativă pentru tipul de inundații devastatoare la care ne putem aștepta din ce în ce mai mult în viitor, dar astfel de evenimente pot avea loc doar datorită variabilității naturale a climei – așa cum au făcut-o în trecut. Prin urmare, este nevoie de grijă înainte de a lega orice eveniment extrem de schimbările climatice”.

Ce urmează?

Regiunea mediteraneană este un teritoriu marcat de prezența multor dezastre naturale, care devin riscuri având în vedere densitatea populației din jurul bazinului.

Regiunea se caracterizează printr-un climat temperat, cu un soare puternic și vânturi puternice. Alternează între veri fierbinți, cu temperaturi cuprinse între 25 și 40° - care pot provoca episoade de secetă - și ierni blânde, umede, cu precipitații variabile. În timpul primăverii și toamnei au loc precipitații semnificative, care pot duce la incidente violente din cauza schimbărilor climatice care provoacă inundații și alunecări de teren.

Episoadele de secetă de vară sunt cauza unor incendii frecvente și devastatoare în perioada estivală. Acestea distrug hectare de teren, provocând uneori numeroase victime, cum s-a întâmplat în ultimii ani în Grecia.

Structura geologică a bazinului mediteranean este, de asemenea, sursa pericolelor seismice și vulcanice: Marea Mediterană este o zonă foarte fragmentată din punct de vedere geologic. În bazinul mediteranean există mai multe plăci tectonice. De exemplu, episoadele seismice care apar în zona sudului Egee (de la vest la est) se datorează convergenței plăcilor africane cu cele eurasiatice.

Toate aceste caracteristici climatice și geologice tind să facă Bazinul Mediteranean vulnerabil la patru categorii principale de dezastre naturale, consecințe accentuate de densitatea populației, în special pe litoral:

-Riscul seismic omniprezent de la est la vest al bazinului care este însoțit în unele regiuni de un risc vulcanic

-Inundații torenţiale

-Secete care afectează regiunea Maghreb, marcând o extindere sporită în sudul Europei

Cu toate acestea, aceste evenimente violente tind să devină mai severe odată cu încălzirea globală, care va fi mai mare în Marea Mediterană decât în ​​restul lumii. Într-adevăr, poziția sa între două mase de aer (arid în Africa de Nord și temperat în Europa), precum și specificitățile sale geografice fac teritoriul deosebit de vulnerabil. Schimbările climatice tind să crească intensitatea fenomenelor meteorologice mediteraneene deja periculoase. Prin urmare, este important ca părțile interesate regionale să adopte strategii de reziliență.

Se preconizează o creștere de 2 până la 3°C în zona Mediteranei până în 2050. Temperaturile ar putea ajunge cu 5°C mai mari până în 2100. În prezent, creșterea este deja mai mare în Bazinul Mediteranei decât în ​​restul lumii. S-a înregistrat o creștere de 1,4°C în epoca preindustrială, comparativ cu 1°C pentru întreaga lume.

În plus, bazinul mediteranean, a cărui climă este deja destul de aridă, își va vedea precipitațiile de vară scăzând cu 25% pe malul nordic și cu 35% pe cel sudic. Cele mai pesimiste scenarii prevăd o scădere cu 40% a precipitațiilor până în 2100 în funcție de țară și anotimp. Reducerea precipitațiilor se datorează în principal creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră determinând o schimbare mai mare a climei.

Evenimentele de furtună se vor intensifica, crescând riscul de inundații mari, care pot fi distructive pentru teritoriul și biodiversitatea acestuia și pot duce la pierderi umane și economice. În mod similar, secetele și valurile de căldură vor deveni mai frecvente, ducând la un stres hidric semnificativ în teritoriu.

Schimbările climatice ar putea duce, de asemenea, la dezvoltarea de noi riscuri, precum creșterea nivelului mării, variind de la 40 cm până la 1 m până la sfârșitul secolului, dar și la acidificarea apei, cauzată de o absorbție excesivă a dioxidului de carbon.

Prin urmare, este important ca întregul bazin al Mediteranei să acționeze pentru dezvoltarea durabilă și să stabilească strategii de reziliență și adaptare la schimbările climatice, spun oamenii de știință.

Vești proaste pentru Zelenski. Grecia și Spania refuză să trimită Ucrainei sisteme de apărare Patriot

Cursa pentru trimiterea de baterii de apărare antiaeriană în Ucraina a început împiedicat, scrie Politico, care anunță că Spania și Grecia refuză să urmeze exemplul Germaniei şi să...

Franța îi cere Greciei un sistem de apărare antiaeriană pe care să-l folosească pe durata Jocurilor Olimpice

Franța a cerut să împrumute un sistem de apărare antiaeriană al Greciei pe durata Jocurilor Olimpice de la Paris, potrivit cotidianului elen "Kathimerini", citat de Politico.eu....