Mircea Toma: Exista o dictatura a publicului cu un nivel de educatie scazut - Interviu

Luni, 04 Mai 2009, ora 13:44
5616 citiri
Mircea Toma: Exista o dictatura a publicului cu un nivel de educatie scazut - Interviu

Mircea Toma vorbeste, intr-un interviu acordat Ziare.com despre libertatea presei in Romania, tabloidizarea televiziunilor si calitatea jurnalistilor romani. Mircea Toma este ziarist la Academia Catavencu din 1990 si este presedintele Agentiei de Monitorizare a Presei. De asemenea, Toma este membru al Transparency International si presedinte al Asociatiei pentru Conservarea Ariilor Protejate Biocultural "Slavati Vama Veche".

- Ce aduce nou raportul FreeEx "Libertatea Presei in Romania - 2008"? A evoluat sau nu libertatea presei in Romania?

- Cea mai speciala remarca pe care o contine raportul se refera la evenimentele petrecute anul trecut in timpul summitului NATO, cand reactia fortelor de ordine a fost de o brutalitatete pe care nu o anticipam si care a insemnat incalcarea grava a drepturilor fundamentale ale omului, in particular a libertatii de exprimare.

Au fost batuti si privati de libertate cetateni romani si din alte tari pentru ca se gandeau, sau ca s-a presupus ca ei vor sa se exprime public cu mesaje anti NATO. Lucrul acesta este semnalul foarte serios al fragilitatii democratiei din Romania. Daca se poate intampla asa ceva si, mai mult de atat, s-a intamplat, raspunsul autoritatilor, dupa ce au fost sesizate apropo de incalcarea drepturilor omului, a fost nul.

Noi am asistat la interventia in justitie cu privire la aceste fenomene si dosarele au fost mutate suscesiv si sunt la un parchet militar de unde nu se da niciun raspuns. Este vorba despre faptele in sine A si B. A - Reactia nula a autoritatii fata de aceste fapte ne face sa ne pronuntam ca reflexele democrative sunt extrem de fragile in statul roman.

B - iarasi un fenomen care este particular si de mentionat, respectiv recrudescenta fenomenului baronilor de media. In Constanta, unde baronul Mazare se comporta cum se comporta el si altii asemenea in intervalul in de trista amintire 2000-2004 cand ii avea pe Sechelariu, pe Mischie, pe Oprisan. Acum este Mazare foarte vizibil cu un comportament care inseamna un cumul de conflicte de interese si care abuzeaza din plin de multiplele parghii pe care le are ca primar, om de afaceri, detinator de media, detinator de distributie de media si politician.

Lucrurile acestea au fost foarte vizibile anul trecut prin faptul ca o ziarista a fost condamnata pentru un delict de opinie deoarece, asa cum acuza presa locala, primarul Mazare a influentat justitia locala. Si in al doilea rand, presa care incearca sa comunice public despre iregularitatile conduitei grupului aflat la putere in Constanta, pentru ca nu este vorba numai de Mazare, este hartuita si intimidata. A fost suprimata difuzarea unui ziar, asta este o informatie mai recenta.

Acestea sunt cele doua lucruri pe care le consider a fi particulare, lucruri serioase si importante care sunt cronice, mostenite si care sunt o caracteristica a perioadei, nu a anului, sunt dezinteresul clasei politice pentru institutii publice de media independente. Legea radioului si televiziunii publice este in continuare in sertare de mai multi ani. In ciuda promisiunilor, clasa politica, indiferent de cea de la putere sau opozitie, o obstructioneaza cu incapatanare.

Mogulii, mana in mana cu SRI si SIE

- Ati afirmst ca SRI si SIE "se intalnesc armonios atunci cand sefii serviciilor de informatii nu transmit informatiile cu adevarat importante catre autoritatea publica, ci catre moguli". La ce va referiti exact?

- Am semnalat faptul ca avem cunostinta de situatii in care persoane cu functii importante in servicii raportau si catre oameni de afaceri, detinatori de businessuri importante.

- Ne puteti da un exemplu?

- Iti dai seama ca nu.

- Ce credeti ca ingradeste mai mult libertatea presei din Romania - predispozitia din ce in ce mai mare a presei spre ingradirea libertatilor sau comportamentul autoritatilor?

- Din pacate nu este o optiune ori-ori, este si-si. Ai pe de-o parte zone in Romania in care presiunea autoritatilor este determinanta; ai o cauza importanta de limitare sa spunem a misiunii presei de a se adresa interesului public, de a promova interesul public, unde cauza este senzationalismul, o presiune dinspre viata, nu dinspre factorul public si asta are un efect de degradare a profesionalismului in mass-media, accentuat si accelerat in ultima vreme.

Mai exista un vector important, relatia de dependenta exagerata intre ziarist si angajatorul sau, unde autonomia profesionala a jurnalistului este in dezavantaj net fata de gradul de dependenta institutionala pe care il are.

- Care sunt in acest moment cele mai mari abuzuri comise de autoritati impotriva libertatii de exprimare? In afara de exemplul de la summitul NATO.

- Al doilea ca importanta mi se pare a fi ceea ce se intampla la Constanta, unde este o interventie pe toate planurile.

- Cum ar trebui sa reactioneze presa?

- A fost un nivel de solidarizare al comunitatii media in ambele cazuri. Din pacate, nu suficient de puternic pentru a determina un raspuns al autoritatilor.

In cazul lui Feri Predescu, ziarista atacata de Mazare, a fost un curent de sustinere a ei care a impulsionat pentru a ajuta sa faca fata unei pedepse disproportionate si in flagrant contrast fata de jurisprudenta Curtii Europene pentru Drepturile Omului. Ceea ce este un semn pozitiv. Nu a insemnat insa nimic pentru conduita politicianului, primarului, omului de afaceri Radu Mazare.

La noi este bine ca nu sunt omorati ziaristii

- Ce parere aveti de noul Cod penal si cum va afecta acesta libertatea presei?

- Codul penal prin mecanisnismul in care a ajuns in Parlament afecteaza asigurarea transparentei decizionare, este unul dintre domeniile noastre de preocupare. Abia dupa ce discutam despre aceasta problema si de incalcarea a doua legi de catre Guvern atunci cand a inaintat codurile in Parlament, am putea vorbi si de continut. In continut, Codul penal avea cateva prevederi, pentru ca acum nu stim care este situatia.

Existau cateva articole care afecteaza libertatea de exprimare, de exemplu responsabilitatea in pastrarea secretului de stat. In articolul la care faceam referire, publicarea unui secret de stat sau secret de serviciu il expune penal pe ziarist, desi exista in Romania legislatii care spun clar ca responsabilitatea pastrarii secretului cade in responsabilitatea persoanelor care sunt platite si nu a tertilor, printre care sunt si ziaristii.

Noi am avut un caz cu doi ziaristi care au fost hartuiti, unul cu privare de libertate, pentru ca au detinut, nu au publicat, au detinut secrete militare. Un om a fost retinut doua zile si urmarit penal inca doi ani de zile, fara o acoperire legala, din punctul nostru de vedere. Asta este un exemplu de articol care nu este in regula in Codul penal.

Mai este in Codul civil un pachet de articole care sunt intr-un capitol care se refera la protectia vietii private unde suntem expusi multor procese doar daca fotografiem o vila de peste gard din strada. Daca vila aia are niste termopane care sunt platite din bani publici, eu sunt interesat sa le fotografiez si e dreptul publicului de a sti unde au ajuns banii lui, in mod fraudulos. Ceea ce pretindem noi acolo este introducerea unei exceptii. Sunt de acord cu protejarea vietii private cu exceptia situatiilor in care interesul public justifica expunerea publica.

- Ce parerea aveti despre autoingradirea libertatii presei? Ce proportii credeti ca a atins in acest moment?

- Este o directie neproductiva sa vorbim de procente sau de evaluari cantitative. Este vorba despre calitatea statului de drept, care este

masurabila prin tipologie. La noi este bine ca nu sunt omorati ziaristii. Este rau ca exista autocenzura care ne face sa nu scriem de nici una dintre firmele care isi face publicitate in paginile ziarului.

- Televiziune sunt in mod evident pro sau contra anumitor oameni politici, desi ele sustin ca sunt independente?

Nu este evident ca sunt la fel de influentate politic. Exista televiziuni care au episoade in care sunt foarte vizibil influentate politic, exista televiziuni care sunt permanent controlate politic si exista televiziuni in care gradul de control este inegal.

- Referindu-ne la campaniile electorale, credeti ca ar fi mai bine ca presa sa afirme de la inceput ca sustine un candidat sau un partid

politic? Asa cum se intampla, de exemplu, in America?

- Este o intrebare foarte buna. Este foarte sanatos ca publicul sa fie prevenit asupra optiunii, sau liniei ideologice a institutiei media.

Adica agenda proprietatii media este un indicator util, sursa de finantare este un indicator util. De aceea, un grup de organizatii, Agentia de Monitorizare a presei, Centrul de Jurnalism Independent si Centrul Roman de Jurnalism de Investigatii, a facut eforturi pentru a pune la dispozitia publicului informatii cu privire la actionariatul media si la sursele de finantare. Mai greu este cu cea de-a a doua solicitare, noi incercam sa introducem in anumite legi, ne luptam cu acest episod.

Cu actionariatul am reusit sa facem pasi importanti. CNA-ul a inclus in conditiile impuse radio operatorilor sa isi faca public actionariatul, ceea ce pentru consumator este foarte util, pentru ca poate sa intuiasca mai usor ce linie editoriala are un radio in functie de proprietarul acestuia.

Un public prevenit nu poate fi manipulat. De exemplu, Patriciu semneaza editoriale intr-un ziar. E bine. Vocea proprietarului ziarului va spune care este imaginea lumii si a vietii pe care o are proprietarul ziarului.

Gradul de tabloidizare a televiziunilor este accelerat

- Cum ati caracteriza presa in acest moment din punctul de vedere al publicului?

- Daca ne uitam la televiziuni, gradul de tabloidizare este accelerat. Asta inseamna ca exista o forma de dictatura a publicului cu un nivel

de educatie scazut asupra celorlalte tipuri de public.

- Cat de departe ar putea merge si cu ce consecinte pentru societatea romaneasca si pentru credibilitatea presei?

- Nu este vorba despre un fenomen care afecteaza doar presa din Romania, este o problema internationala. Este generata de dependenta financiara a presei de publicitate, deci de audienta. Practic, publicul cu un nivel de exigenta culturala foarte scazut risca sa frustreze de informatii utile intreaga populatie.

- Care credeti ca mai este acum impactul presei asupra societatii romanesti?

- Cred ca este foarte important ceea ce ofera presa. Stiu ca impactul nu trebuie gandit in termen de cauza-efect de tip mecanic, pentru ca totusi romanii gandesc. In ciuda a ceea ce lasa sa se creada faptul ca audienta unor posturi de televiziune de extrem de joasa calitate este foarte mare. Faptul ca publicul nu voteaza desi i se pompeaza un partid pe gat la un post de televiziune, asta inseamna ca el pune un filtru, un filtru de credit. Eu sunt optimist si astept o revolutie a publicului exigent asupra mass-media.

- Ce parere aveti despre jurnalistii din ziua de azi? Cati sunt profesionisti si cati respecta deontologia profesionala?

- Eu sunt convins ca nivelul profesional al ziaristilor este mult mai bun decat a fost acum zece ani. Pentru ca sunt mult mai multi ziaristi care au facut scoli de specialitate, au foarte multe mastere. Este vorba de cultura institutionala care bate cultura individuala. Un ziarist care a facut o scoala stie ce este bine si ce este rau in profesia lui.

Un ziarist care este purtat de destinul profesional intr-o redactie in care valorile sunt diferite de cele pe care le are el, va trebui sa faca cel putin un compromis, daca nu sa abandoneze valorile juste profesionale, in favoarea celor fixate de institutia in care lucreaza.

Marea problema in presa din Romania este ca valorile profesionale a jurnalistului sunt de fapt incalecate de valorile marketingului, si nu ca ziaristii sunt prost pregatiti sau neprofesionisti, ci ca accepta sa se deprofesionalizeze, sa acctioneze impotriva principiilor deontologice in lipsa de parghii de sustinere, pentru ca nu au sindicate suficient de puternice, inca, si sunt expusi ca persoane presiunii institutionale.

- Cum credeti ca va arata presa din Romania peste zece ani? Care ar fi cel mai bun lucru care i s-ar putea intampla?

- Nu stiu, pentru ca ritmul in care se transforma tehnologic presa acum este atat de vertiginos incat imi este greu sa spun peste ce se va

intampla peste doi ani de zile. S-ar putea sa avem o presa "bulverizata" in mediabloguri accesibile din telefon.

Va fi o presa "bulverizata" in foarte multe surse sau forme de manifestare jurnalistica sau pseudojurnalistica, la care vom avea acces din telefon, atat la televiziunea conventionala, cat si la produse media individulale, bloguri. Ce efect va avea asta in functionarea institutiilor media, imi este greu sa spun.

Citeste si:
România are cea mai mare creștere economică din UE, dar nu se resimte în nivelul de trai. Marcel Ciolacu: ”Asta e cu totul altceva”
România are cea mai mare creștere economică din UE, dar nu se resimte în nivelul de trai. Marcel Ciolacu: ”Asta e cu totul altceva”
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a lăudat joi, 19 mai, performanțele economiei țării noastre la nivel european, dar a admis că în buzunarele românilor creșterea nu se resimte. În acest...
România rămâne fermă pe poziție și nu trimite armament Ucrainei. Anunțul lui Marcel Ciolacu
România rămâne fermă pe poziție și nu trimite armament Ucrainei. Anunțul lui Marcel Ciolacu
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat vineri, 19 mai, că, în acest moment, ”nu este nevoie” de intervenţia României pentru a trimite armament în Ucraina. ”În...