Academicianul Mircea Dumitru, judecat „în ședință publică fără public” pentru relațiile cu Securitatea. Avocat: „E unul dintre cei mai mari intelectuali ai României!”

Academicianul Mircea Dumitru află pe data de 9 noiembrie dacă a fost sau nu colaborator al Securității, după ce cercetătorii de la CNAS au descoperit în ultimele documente furnizate de SRI noi date despre activitatea lui pe vremea când era student al Facultății de Filosofie. Noile date i-au adus lui Mircea Dumitru o reevaluarea dosarului și infirmarea adeverinței de necolaborare cu Securitatea emisă de CNSAS în 2017.

Judecătoarea Alina Dumitrescu de la Secția a VIII-a Contencios a Curții de Apel București a secretizat ședința de judecată de miercuri, 25 octombrie, urmând a se pronunța cu privire la calitatea de colaborator a lui Mircea Dumitru pe data de 09 noiembrie.

Pe data de 21.07.2021 judecătoarea Alina Dumitrescu a fost delegată de CSM de la Tribunalul Ilfov la Curtea de Apel București, unde miercuri a inventat noțiunea de „ședința publică fără prezența publicului”, special pentru Mircea Dumitru.

Mircea Dumitru a fost reevaluat și declarat de CNSAS colaborator al Securității după ce SRI a predat cercetătorilor, anul acesta, evidența Centrului de Informare și Documentare (CID) a Securității.

Nu este pentru prima oară când, în baza noilor date descoperite, o persoană a fost declarată colaboratoare a Securității, după ce în trecut obținuse o adeverință din care reieșea că nu a colaborat.

Cel mai elocvent exemplu este cel al lui Traian Băsescu „Petrov”, cu privire la care instanțele au reținut că a colaborat cu Securitatea, urmare a verdictului de colaborator acesta pierzându-și privilegiile: vila de protocol și paza de la SPP.

În cazul lui Mircea Dumitru, CNSAS nu a reținut că n-ar fi „turnat”, ci dimpotrivă, acesta avea ofițer de legătură care îl „dirija”, în baza unui „angajament” pe care acesta l-a semnat.

Ceea ce au reținut cercetătorii în 2017 a fost că informațiile pe care studentul Mircea Dumitru le-a „turnat” la Securitate n-au fost de natură a le încălca drepturile fundamentale ale celor pe care i-a „sifonat”.

CNSAS a revenit în 2023 asupra dosarului lui Mircea Dumitru, în baza noilor informații din arhiva CID), astfel că academicianul a ajuns la Curtea de Apel București, pe rolul căreia contest calitatea de colaborator.

Cum a inventat judecătoarea „ședința publică fără prezența publicului”

La primul – și singurul – termen de judecată, care a avut loc joi, 25 octombrie, avocata lui Mircea Dumitru a cerut secretizarea ședinței.

• „Solicităm declararea ședinței ca fiind nepublică și anonimizarea pe portalul instanțelor de judecată a datelor personale acestuia.
• Invocam mediatizarea excesivă a acestui dosar și ne prevalăm de calitățile pârâtului (n.r. – Mircea Dumitru, procesul fiind deschis de CNSAS în calitate de reclamant).
• Viața privată trebuie înțeleasă și din perspectiva dreptului la nume și la reputație.
• Pârâtul – prin actele pe care noi le depunem la dosar – este unul dintre cei mai mari intelectuali ai României și are o reputație internațională. Are funcții de conducere, două doctorate – unul în România și altul în SUA – precum și 13 distincții și medalii. Are 12 cărți publicate și 47 de articole în domeniul filosofiei.
• Considerăm că dosarul implică puternic latura morală și viața privată, aducând atingere reputației de care se bucură pârâtul, recunoscută prin distincții deosebite”, a declarat avocata lui Mircea Dumitru.

Judecătoarea Alina Dumitrescu de la Curtea de Apel București n-a stat prea mult pe gânduri și a secretizat ședința de judecată, folosind o frază la care i-ar pune pe gânduri toți filosofii, de la Socrate până la Mircea Dumitru:

• „Curtea încuviințează cererea pârâtului, al cărui nume va fi anonimizat pe portalul instanțelor de judecată. În plus, în toate încheierile va fi trecut: ședință publică fără prezența publicului”, a spus judecătoarea.

Ce înseamnă termenii de „colaborator” și „angajament”

Pe data de 04.07.2017 CNSAS a emis o adeverință în care cercetătorii rețin că Mircea Dumitru a fost racolat de Securitate, a furnizat informații în calitate de „colaborator”, dar nu a încălcat drepturile fundamentale ale celor vizați, așa că nu se poate spune că a făcut „poliție politică”.

Conform indexului de termeni și abrevieri cu utilizare frecventă în documentele Securității, publicat pe site-ul CNSAS, „colaborator” (din perspectiva DSS) înseamnă:

• „Persoană recrutată de Securitate cu respectarea acelorași proceduri ca în cazul altor categorii de surse, având însă posibilităţi limitate sau ocazionale de a furniza informaţii de interes operativ. Colaboratorul putea fi trecut în categoria superioară a informatorilor sau dimpotrivă, în cea inferioară a persoanelor de sprijin, în funcţie de valoarea rezultatelor obţinute, a informaţiilor la care avea acces sau de aptitudinile dovedite pe parcursul relaţiei cu ofiţerul”.

Același document definește și noțiunea de „angajament”:

• „Document scris prin care o persoană se obliga să furnizeze, în mod organizat, conspirat şi secret, date şi informaţii de interes pentru Securitate. Prin semnarea Angajamentului se oficializa statutul de colaborator (informator, rezident sau gazdă casă de întâlniri) pe care o persoană îl prelua de bună voie (atunci când recrutarea se făcea „pe baza sentimentelor patriotice”) sau prin constrângere, prin „mijloace compromiţătoare” sau şantaj”.

Conform legislației actuale, „colaboratori al Securității” sunt doar cei care, prin notele și informațiile furnizate organelor de represiune ale regimului comunist, au încălcat drepturile fundamentale ale celor pe care i-au „turnat”.

Ce ar fi „turnat” Mircea Dumitru la Securitate

Din cuprinsul documentului emis de CNSAS rezultă că Mircea Dumitru a semnat un angajament cu Securitatea și a fost „dirijat” de un securist, pe nume Danilevici, căruia i-a furnizat informații cu privire la un student din Chile aflat în România:

• „În baza notei de costatare DI/I/1781/19.10.2016, întocmită de Direcția de Specialitate din cadrul CNSAS, notă în care este prezentat un document nou și neprocesat, identificat în dosarul D 8833, respectiv un Proces verbal de predare-primire a rețelei informative încheiat la data de 29.09.1982 între lt.maj. Stoica Ioan și mr. Coliban Silvia, ambii din cadrul Inspectoratului de Securitate al Municipiului București.
• În acest proces verbal se consemnează: „(…) B. Colaboratori: (…) 2. Dumitru Mircea – 14.06.1960”.
• Potrivit documentelor, (…) domnul Dumitru Mircea a fost recrutat de Securitate în scopul încadrării informative a studenților din Facultatea de Filosofie din București și a semnat la data de 23.10.1980 un Angajament, olograf, fiindu-i atribuit numele conspirativ „Negulescu II”.
• La fila 5 din dosar se găsește o Notă de relații nedatată, olografă, în care domnule Dumitru Mircea a declarat: „Mă aflu în relații mai apropiate cu Ș.M., S.M., C.L.F., O.I.R.”
• La fila 9 a aceluiași dosar este arhivat un „Plan de dirijare a sursei Negulescu”, întocmit la data de 19.04.1984 de către cpt. Danilevici Dumitru din cadrul Securității Municipiului București, document în care se consemnează propunerea de folosire a sursei pe lângă studentul chilian V.O.D.M., în scopul realizării următoarelor sarcini:
• „ 1. Stabilirea relațiilor pe care și le-a creat în rândul studenților români și străini din cadrul facultății.
• 2. Poziția actuală a cetățeanului chilian față de politica partidului și (a) statului nostru, dacă și în prezent face comentarii negative la adresa țării noastre.
• În funcție de evoluția situației operative în caz, Negulescu va fi dirijat cu noi sarcini concrete”.
• Cpt. Danilevici Dumitru a întocmit și două Note de analiză privind pe colaboratorul Negulescu, în care a consemnat:
• „Până în prezent, Negulescu a avut un aport informativ scăzut, furnizând doar 5 note informative cu valoare pentru organele de Securitate” (nota datată 09.07.1983).
• „Pe perioada colaborării (Negulescu) a dat dovadă de solicitudine, furnizând informații utile muncii noastre” (nota datată 23.04.1986)
• Documentele citate în cuprinsul adeverinței nu fac referiri la activități sau atitudini „potrivnice regimului comunist”. De asemenea, din conținutul documentelor citate, nu rezultă că persoana verificată ar fi vizat „îngrădirea drepturilor și libertăților omului”.
• Astfel, persoanei verificate nu i se poate reține calitatea de colaborator al Securității”, se arată în adeverința CNSAS din 2017.

Mircea Dumitru a fost ministru al Educației în cabinetul condus de Dacian Cioloș, fost rector al Universității București, iar în prezent este vicepreședinte al Academiei Române.

Singura metodă prin care judecătoarea din procesul lui Vlad Pascu se poate retrage din dosar. Avocat: „E o presupunere”

Procesul lui Vlad Pascu va continua cu aceeași judecătoare, joi, 9 mai, la Judecătoria Mangalia. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins suspendarea Ancuței Popoviciu, cerere...

Procesul fraților Tate poate începe. Ce a decis Tribunalul București cu privire la ancheta DIICOT

Tribunalul Bucureşti a dispus, vineri, 26 aprilie, începerea procesului în dosarul în care fraţii Tristan și Andrew Tate sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat,...