Dosarul notărițelor șpăgare Lidia Seceleanu și Eugenia Cuțaru a fost restituit la DNA. Doi procurori nu s-au pus de acord asupra confiscării speciale MOTIVARE

Notărițele din Capitală acuzate că luau șpăgi de până la 2.000 de euro pentru a elibera certificate de moștenitor false au obținut, alături de ceilalți 9 inculpați din proces, restituirea dosarului la Parchet, după ce procurorii antocorupție nu s-au pus de acord pe tema confiscării speciale. Procurorul de caz a cerut confiscarea specială asupra mitelor, în timp ce procurorul de ședință a arătat că măsura nu este necesară, deoarece părțile civile își vor putea recupera banii de la inculpați.

Notărițele Lidia Simona Seceleanu și Eugenia Cuțaru au fost arestate preventiv pe data de 14 decembrie 2022, pentru luare de mită, abuz în serviciu și fals. Între timp, ele au fost plasate în arest la domiciliu.

Procurorii DNA le acuză pe cele două că ar fi eliberat zeci de certificate de moștenitor contra unor sume de bani care ajungeau până la 2.000 de euro.

Pe data de 03.11.2023, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București a constatat neregularitatea rechizitoriului nr. 401/P/2021 din data de 26 mai 2023 sub aspectul omisiunii procurorului de a indica sumele care, în opinia sa, se impune a face obiectul confiscării speciale.

Judecătorul pus în vedere procurorului ca în termen de 5 zile să remedieze aspectele arătate și să precizeze dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.

Procurorii DNA nu s-au înțeles pe tema confiscării speciale

Ziare.com a consultat încheierea din data de 03.11.2023 pentru a vedea carea au fost motivele pentru care dosarul notărițelor Lidia Simona Seceleanu și Eugenia Cuțaru s-a întors la DNA:

• „Cu ocazia dezbaterilor, procurorul de ședință a arătat că în cauză nu se impune a fi aplicată această măsură de siguranță (n.r. – confiscarea specială), atâta timp cât persoanele vătămate s-au constituit părți civile iar inculpații vor fi obligați în solidar la repararea prejudiciului.
• Ca excepție cu privire la faptele care au fost deduse judecății în dosarul penal nr. 401/P/2021, se impune aplicarea măsurii de siguranță a confiscării speciale în ceea ce privește suma de 1.000 de euro primită de notarul public (Lidia Simona Seceleanu – n.r.) de la inculpatul (Florin Dănilă – n.r.) pentru emiterea pe numele investigatorului sub acoperire a certificatului de moștenitor ca urmare a dezbaterii succesiunii defunctului (…)
• Susținerile procurorului de ședință sunt însă contrazise de aspectele menționate în cuprinsul rechizitoriului. În acest sens, la fila 45 din rechizitoriu se arată că „pentru serviciile de dezbatere a succesiunii rămasă de pe urma defunctei (…), notarul (Lidia Simona Seceleanu – n.r.) a încasat suma de 3.857, 98 de lei, conform chitanțelor nr. 2847/05.01.2021 – 1.190 lei și 2853/07.01.2021 – 2.667, 98 lei, emise pe numele (investigatorului sub acoperire – n.r.), sumă ce va fi confiscată de la aceasta ca reprezentând folosul necuvenit obținut de inculpată în dosarul 401/P/2021”.
• Prin urmare, cel puțin sub acest aspect se observă o contradicție între ce a solicitat procurorul care a întocmit rechizitoriul și procurorul de ședință.
• Totodată, în condițiile în care cu ocazia prezentării celorlalte acte materiale nu se mai face referire la vreun folos injust este necesar ca procurorul să precizeze expres (și în caz afirmativ să individualizeze în concret prin raportare la fiecare infracțiune și la fiecare act material) care este folosul injust obținut a cărei confiscare se solicită (bineînțeles, dacă se solicită).
• Aspectele invederate de procuror în sensul că nu se justifică aplicarea confiscării speciale deoarece în caz de admitere a acțiunii civile toți inculpații vinovați de fapta respectivă vor fi obligați în solidar (ceea ce exclude dispunerea unei măsuri de siguranță care să vizeze aceeași sumă) nu este tocmai exact.
• Astfel, în ipoteza acelor acte materiale în care bunurile au rămas în posesia inculpaților, soluționarea acțiunii civile urmează a se realiza prin restabilirea situației anterioare. În astfel de cazuri, inculpatul care nu are în proprietate bunul și care a obținut un folos patrimonial poate fi obligat poate fi supus măsurii confiscării speciale.
• Concluzionând, procurorul urmează a preciza expres dacă solicită sau nu confiscarea specială a sumei menționate la fila 45 din rechizitoriu, dacă solicită sau nu confiscarea specială (bineînțeles, în măsura în care inculpata nu este obligată la plata unor despăgubiri aferente faptei respective) a celorlalte taxe notariale încasate de inculpata (Seceleanu Lidia – n.r.) de pe urma succesiunilor dezbătute în mod fraudulos (caz în care este necesar a se menționa punctual care sunt aceste sume raportat la fiecare infracțiune și act material) și dacă mai solicită confiscarea specială și prin raportare la vreun alt inculpat”, se arată în documentul citat.

Martori mincinoși, folosiți în dosarele de succesiune

Procurorii au strâns probe cu privire la activitatea din biroul notarial al Lidiei Seceleanu, din care reiese că aceasta a fost interceptată în timp ce îl „învăța” pe un client cum să se folosească de un martor mincinos.

• „În perioada supusă autorizării, (Florin Dănilă – n.r.) a discutat cu notarul (Lidia Simona Seceleanu – n.r.), în biroul acesteia, despre alte tranzacții din care ar putea obține „comisioane”, în timpul unei conversații, notarul reproșându-i lui (Florin Dănilă – n.r.) că nu a primit nimic pentru perfectarea unor acte la un apartament, (Florin Dănilă – n.r.) spunându-i că nici el nu a primit nimic, lăsându-i de înțeles că, dacă-l „ajută” la perfectarea altor acte, va primi sume de bani.
• Notarul (Lidia Simona Seceleanu – n.r.) a discutat cu angajații săi despre autentificarea altor testamente olografe, relevantă în acest sens fiind discuția din care reiese că notarul are în lucru cel puțin trei testamente olografe.
• O discuție relevantă fiind aceea când notarul l-a întrebat pe martor dacă știe că defunctul nu a avut alte rude la data decesului, iar martorul i-a declarat că nu are de unde să știe dacă a avut alte rude și că știe că avea un frate, notarul i-a spus că are nevoie de cineva care să declare că nu existau rude ale defunctului la data decesului, că trebuie cumva să fie „acoperităˮ dictând unui angajat al notariatului să consemneze declarația în sensul celor dorite de ea”, se arată în rechizitoriu.

Sesizarea inițială a Direcției Naționale Anticorupție a avut ca obiect fapta de trafic de influență comisă de inculpatul (Florin Dănilă – n.r.) care a solicitat unui denunțător suma de 18.500 de euro (din care a și primit 18.000 de euro) pentru a interveni pe lângă notarul Lidia Simona Seceleanu pentru a o convinge să elibereze un certificat de moștenitor în baza unui testament întocmit în fals.

Fostul notar Lidia Seceleanu – acuzată că alături de colega ei, notarul Eugenia Cuțaru ar fi eliberat acte false contra unor sume de bani – a declarat luni, 7 august, că a ajuns să fie băgată „între coperți” la DNA din cauza unor angajați în care a avut prea mare încredere.

Cele două au fost trimise în judecată pentru infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și fals, cu un prejudiciu de peste 800.000 de euro.

Cum se apără Lidia Seceleanu: Nu am luat mită niciodată, nu există așa ceva!

Lidia Seceleanu a negat acuzațiile procurorilor DNA la ieșirea din sediul Curții de Apel București, pe data de 07.08.2023:

• „Niciodată n-aș fi făcut așa ceva! Sunt notar de-o viață. Am avut încredere în niște angajați care aveau o obligație de bună-credință față de mine. Am avut niște traume de familia care m-au făcut, într-adevăr, să fiu mai puțin prezentă. Sunt și cadru universitar și am pus foarte mult suflet și în acest domeniu. Nu mi-aș fi făcut de rușine pentru nimic în lume oamenii pe care îi stimez.
• M-am trezit că acești angajați au venit cu cu niște falsuri, au ștampilat, mi-au falsificat semnătura și pe acte apare numele meu – actele nefiind semnate de mine, originalele nu se găsesc.
• Eu cu doamna Cuțaru n-am avut nicio legătură. Am ajutat-o când i s-a suspendat biroul notarial, pentru o plângere făcută și pentru o soluție pe care și eu aș fi abordat-o în același mod.
• Nu am luat mită niciodată, nu există așa ceva! Pe o procedură pentru care nu există stabilită nici măcar un onorariu, o taxă, cum puteam să iau eu mită 1.000 de euro, 500 de euro sau 700 de euro, așa cum se prezumă (de către Parchet)? Orice cetățean putea să vină la mine în baza art. 21 – accesul liber la justiție.
• Procedura notarială este o procedură pe asumare de răspundere. Dacă vine cineva și îmi declară că a primit un testament, eu îi pun viza, după procedura pe care o facem noi către Camera (notarilor publici – n.r.). Nu poți să-i contești (testamentul – n.r.) că e prezumția de bună credință a unui om. Deci, dacă dvs veniți și îmi spuneți am un testament, eu zic bine și trimit să-l verifice.
• Când vine (persoana – n.r.) cu avizul din partea expertului grafoscop, eu nu am obligația (n.r. – de a-l contesta). Și se pune o problemă juridică: notarul îl poate verifica pe expertul grafoscop dacă și-a făcut sau nu și-a făcut treaba? Eu cred că nu am această competență, pentru că nu sunt specialist în domeniu.
• Eu procedez la fel cum iau dispozitivul unei instanțe: nu îi citesc practicaua (n.r. – intoducerea) și nu stau să îi analizez dacă e sau nu temeinică hotărârea. Se aplică!
• Eu nu vreau să învinovățesc expertul grafoscop, dar eu dacă nu aș fi avut aceste avize în nici un caz nu aș fi făcut…Au venit cu aparențe, au venit cu acte originale – foarte rar se întâmpla să nu aibă acte originale – au venit cu martori.
• Se spune că au venit martori o dată – de două ori. Acum, chestiunea asta nu-i de natură să-mi creeze suspiciuni. După o lună de zile nu mai știi cine ți-a fost martor în dosar. A mai fost și problema că era perioada când veneau cu mască, nu-i mai recunoști!”, a declarat fostul notar pentru Ziare.com.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru Lidia Seceleanu și Eugenia Cuțaru

Pe data de 6 iunie 2023, procurorii DNA le-au trimis în judecată pe cele două notărițe din Capitală în dosarul certificatelor de moștenitor eliberate pe bani.

Lidia Seceleanu este acuzată de:

• luare de mită,
• fals intelectual, comis în formă simplă și continuată (6 fapte),
• instigare la fals material în înscrisuri oficiale,
• instigare la uz de fals,
• abuz în serviciu (4 fapte) în formă simplă și continuată

Eugenia Cuțaru a fost trimisă în judecată pentru:

• instigare la fals intelectual în formă continuată,
• instigare la abuz în serviciu, în formă continuată.

Alături de cele două notărițe au mai fost deferiți justiției alte 9 persoane fizice,plus Biroul Notarial „Nemesis”, ca persoană juridică. Ca părți civile în proces sunt 4 pesoane fizice și 4 primării: Primăria Municipiului București și cele din 3 orașe: Potcoava, Breaza și Azuga.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

• „Prezenta cauză vizează eliberarea nelegală, de către unele cabinete notariale, în perioada 2019-2022, contra unor sume de bani, a unor certificate de moștenitor, precum și a altor acte care atestau în fals dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate pe raza municipiului București, imobile nerevendicate ori care au aparținut unor persoane fără moștenitori. După obținerea documentelor respective, imobilele erau vândute la prețul pieței.
• Concret, în contextul menționat mai sus, inculpata Lidia-Simona Seceleanu, în calitate de notar public, la instigarea și cu complicitatea unor alte persoane (notarul public Cuțaru Eugenia și celelalte persoane trimise în judecată în prezenta cauză – una dintre ele fiind angajată la cabinetul notarului public Lidia-Simona Seceleanu) ar fi eliberat în mod nelegal peste 20 certificate de moștenitor care atestau în fals faptul că beneficiarii acestora erau singurii moștenitori ai unor imobile.
• În același context, inculpata ar mai fi emis și alte documente (contracte de cesiune, contracte de vânzare-cumpărare) prin care, în mod nelegal, li s-ar fi permis unor persoane (printre care și o parte din cele cercetate în prezenta cauză) să achiziționeze în baza unor procuri ale căror efecte ar fi încetat de drept ca urmare a decesului titularilor, emise cu mai mult de 15 ani în urmă, terenuri situate în județul Ilfov, a căror valoare depășește 2 milioane de lei, să înstrăineze părți sociale pe care le dețineau în cadrul diverselor societăți comerciale, evaluate la peste un milion de euro, etc.
• Anterior trimiterii în judecată a persoanelor menționate mai sus, la data de 26 mai 2023, a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu un inculpat, persoană fizică, acesta acceptând încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și a fost de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 5 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție, sens în care a fost deja sesizat Tribunalul București.
• În dosar au fost dispuse măsuri asigurătorii pentru indisponibilizarea imobilelor ce nu au fost valorificate de inculpați până la data emiterii mandatelor de arestare preventivă, precum și pentru recuperarea prejudiciului produs prin înstrăinarea celorlalte imobile (aproximativ 583.912 euro, 1.128.994 lei și 33.901 USD)”, arată procurorii DNA.

Director din cadrul Complexului Energetic Oltenia, reținut pentru trafic de influență. Ce acuzații i se aduc

Cătălin Liviu Stănculescu, directorul Direcției Energie din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a fost reținut pentru 24 de ore, vineri, 26 aprilie, de procurorii Direcției Naționale...

Ministrul Energiei trimite Corpul de Control la Complexul Energetic Oltenia după perchezițiile DNA

Ministerul Energiei anunţă, joi, 25 aprilie, că sprijină ancheta procurorilor DNA la Complexul Energetic Oltenia şi va pune la dispoziţie toate informaţiile solicitate. Ministrul Energiei,...