Împreună la creșterea PIB-ului, la creșterea nivelului de trai – separat

"Am fost împreună și atunci când guvernanții de atunci ne-au chemat să ne spună că au făcut un PNRR în care condamnau pensionarii la înghețarea veniturilor până în 2070! Am renegociat PNRR-ul și am eliminat această aberație, venind în schimb cu o nouă lege a pensiilor, sustenabilă și echitabilă, care va permite atât indexarea semnificativă a tuturor pensiilor, cât și rezolvarea inechităților prin recalcularea pensiilor mici. Tot împreună am fost și atunci când am susținut plafonarea prețurilor la energie și gaze. Și când am construit scheme de ajutor de stat pentru mai multe sectoare ale economiei românești. Tot împreună, atunci când am gândit că este corect ca toate companiile cu afaceri anuale de peste 50 de milioane de euro să plătească profit echivalent cu minim 1 la sută din cifra de afaceri", declara premierul României, de curând.

Eforturile clasei politice autohtone sunt îndreptate spre orice țintă, mai puțin spre bunăstarea propriilor cetățeni. Altfel nu se explică creșteri record ale PIB-ului, în fiecare an, din 2007, de am ajuns la 70% din media europeană a venitului pe cap de locuitor, raportat la PIB, iar salariile sunt principalele motive pentru care, mai mult de 6 milioane de cetățeni au ales să plece în alte țări, dezechilibrând serios bugetul de asigurări sociale, fără șanse de a fi redresat în viitorul apropiat. La pensii, nu ne comparăm cu nimeni…

După 4 ani, de când o lege a pensiilor promulgată, Legea 127/2019, care îndrepta inechitățile din sistemul de pensii, nu a fost pusă în vigoare pentru tot felul de motive, în principal, legate de efortul bugetar necesar, dar și de asumarea politică a deciziei de corectare a bâlbelor introduse în legislație, tot de grupuri de interese politice, nu de altcineva, vedem că se propune o nouă lege a pensiilor, cu tot felul de artificii semantice, proiectul publicat pe site-ul Ministerului Muncii, ținând agenda zilei în media, de când a fost publicat. Nu contest că mai este și o doză de subiectivism, în judecarea articolelor din proiect, dar nu cumva acesta se justifică datorită deciziilor controversate, să nu zic altfel, luate de cei aflați la putere, după ce au folosit votul pensionarilor, în 2019?

Niciodată, în cei doi ani de guvernare PNL-PSD, nu s-a discutat și nici nu s-a pus problema ca legea pensiilor să fie publicată când ar fi dorit mărimile lor, și cineva din opoziție sau opinia publică, s-au opus. Iar intrarea în vigoare să se facă la nouă luni de la promulgarea sa, pe motiv ca nu s-a terminat digitalizarea dosarelor, după 3 ani, e greu de calificat. Bănuiesc că guvernanții s-au inspirat din natura umană, lucrul bun la 9 luni, și au tratat legea ca pe un copil, care ca să se nască, trebuie 9 luni de gestație. Ipocrizia, în acest caz, întrece orice imaginație, pentru că de 3 ani ni se tot spune că digitalizarea dosarelor de pensii este etapa necesară ca, la promulgarea unei legi sau a repunerii Legii 127 în vigoare, să nu se mai aștepte perioade lungi, pentru recalculări și reglaje, în acord cu legea. Ca acum să constatăm că dosarele sunt numai evaluate, nicidecum formatate pentru rularea aplicației de calcul a cuantumului pensiei, pe noile baze stipulate în lege. Cu alte cuvinte, am fost duși de nas, de copiii și nepoții noștri, acum, vremelnic, demnitari ai țării, pe principiul clasic: “lasă-i să aștepte, că, oricum, nu au ce să facă”. De asta am pus titlul cu nivelul de trai - separat. Ciclul electoral de anul viitor face ca situația noastră să fie luată în considerare, poate, de data asta, nu ca în 2019. Cu toate astea, nu înțeleg de ce au trebuit să stea până acum, fără să treacă legea prin Parlament într-un termen normal, să nu mai zică cineva din opoziție că s-a forțat procesul și că e un abuz. Pentru că jalonul 4 trebuie completat, dacă vor banii aferenți.

Între timp, pensionarii care s-au simțit nedreptățiți, au ales calea justiției pentru drepturile lor, dar și acolo s-au lovit de termene de judecare de ani de zile, motivate de magistrați prin lipsa personalului suficient în completele de judecată. Nu același tratament s-a întâmplat când a fost vorba de revendicările lor, pentru drepturi neacordate de-a lungul anilor. Nu sunt în măsură să apreciez dacă aceste drepturi li se cuveneau sau nu, eu doar constat că atunci când a fost vorba de propriile interese, s-au găsit termene scurte, presiunea deciziilor judecătorești definitive punând în dificultate, și mai mult, pe actualii guvernanți.

Această stare de fapt a națiunii se datorează exclusiv actelor de guvernare, a deciziilor conjuncturale luate, fără o viziune macroeconomică solidă, dublată de studii de impact ale consecințelor acestor decizii. Și ce e cel mai grav, nimeni nu plătește.

În proiectul noii legi a pensiilor, ridicat pe site-ul Ministerului Muncii, în expunerea de motive, se menționează: "Recalcularea pensiilor este o necesitate dată de inechitățile din sistem, care au făcut că mulți pensionari să se adreseze instanțelor pentru că la muncă /contribuție similară, au pensii diferite."

Cum să apară inechitățile din sistem, fără ca cineva să le promoveze?

Și acum, când necesitatea este invocată, se trece ușor peste anii în care aceste inechități au provocat în fiecare familie de pensionari adevărate drame sociale, la care cei mai defavorizați și cu probleme de sănătate, au cedat, iar cei rămași se tot miră de ipocrizia ce poate rezulta din deciziile guvernanților, mai ales acum, când un nou ciclu electoral urmează.

Lipsa resurselor financiare invocată deseori de cei responsabili, nu poate fi imputată celor care, după o viață de muncă, plătindu-și datoriile legale, au sperat la un tratament civilizat, prin care să-și poată duce traiul, decent, fără stresul creat de facturile lunare, aruncate în cer, tot de decizii neinspirate sau intenționate (n-o să aflăm niciodată), cu depresii pe bandă rulantă, în rândul contribuabililor, din care nu se vede un orizont de ieșire, clar și serios. Termene de realizare a unor obiective de care depinde reforma societății noastre, care erau stipulate în tot soiul de documente oficiale, n-au fost respectate, și nimeni nu a răspuns pentru asta, cel mult au părăsit funcțiile de demnitate, vremelnic ocupate.

Toate calculele făcute de specialiști demonstrează că acordarea, mai întâi, a celor 13,8% indexare, nu face decât să mărească inechitățile din sistem, în plus, menținerea acelor ajutoare acordate celor cu pensii mici, nerezolvând, pe fond, problema sărăciei, în care se zbate marea majoritate a pensionarilor.

Iar sumele acestor ajutoare, din declarațiile din media, sunt importante, de cca 25-26 mld. lei, pentru 2024, care adunate cu cele 16 mld. rezervate deja de dl. Boloș, ministrul finanțelor, ar fi putut duce la închiderea problemei inechităților și ar da și o perspectiva încurajatoare asupra viitorului, și așa limitat de problemele de sănătate, care apasă greu pe seniorii acestei țări.

Revenind la indexare, în primul interviu avut de d-na ministru al muncii, Simona Bucura-Oprescu, în afară de apelativul, neinspirat, cred eu, adresat concetățenilor săi – români și românce – ca și când trebuia întărit pentru cine lucrează domnia sa, s-a mai desprins și declarația că pensiile vor fi mărite de la 1 ianuarie 2024. Așa cum am mai spus, văd că și d-na ministru este într-o confuzie, poate involuntară, pentru că indexarea pe lege, se face pentru aducerea la zi a puterii de cumpărare, diminuată de inflație, crizele de tot felul, unele induse local, de arcul guvernamental, altele cu rădăcini în economia globală sau în conflicte armate. Și acest lucru, pe vechea lege 263, se făcea cu luarea în calcul a inflație anului anterior, respectiv 2022, pentru 2024. Deci, noi pensionarii, bancherii culanți ai societății capitaliste, credităm bugetul statului cu banii dați în plus pe majorări de prețuri din 2023, și mai așteptăm încă un an pentru refacerea la zi a puterii noastre de cumpărare, în 2025, dată în care sperăm să fie cuprinsă și inflația din 2023.

Citind expunerea de motive privind proiectul de lege a pensiilor, m-a surprins conținutul extrem de condensat la legii – numai 8 pagini. Față de legea 127/2019 care avea cca. 48 de pagini, mi se pare curios faptul că dl. Budăi n-a găsit timpul necesar, în cei aproape doi ani de mandat, să coordoneze colectivul de redactare al legii, pentru cele 8 pagini. Poate n-au fost puse anexele, greu de știut, dacă nimeni nu vorbește clar.

Sunt convins că legea care va fi trimisă în Parlament, va fi mai cuprinzătoare, cu anexe, etc. dar ca și comparație, e cel puțin ciudat. Probabil că d-na S.B. Oprescu avea dreptate când, la intrarea în mandat, a declarat că a organizat două grupe de lucru, pentru elaborarea legilor salarizării unitare și pensiilor publice.

Mă bucură că d-na Oprescu a reușit, în cele 3 luni de mandat, să promoveze acest proiect de lege, cred că este bine intenționată, dar, în interviul de pe un post media TV, a ocolit de prea multe ori întrebările trimise de telespectatori, privind prioritatea rezolvării inechităților în detrimentul indexării. Asta, după opinia mea, arată că nu a pregătit argumente solide, care să justifice măsura priorității indexării, fiind informată de gazda emisiunii, că prin această măsură, se măresc inechitățile existente. Pentru primul interviu, e bine să acordăm credit tinereții și dorinței de rezolvare a problemelor grave din Ministerul Muncii, cu restanțe importante în promovarea legilor, care să schimbe cursul general al economiei. Dar pentru un profesionist în politică, nu este permis să eludezi întrebările electoratului, chiar dacă, prin răspuns, nu rezolvi problema. Dar dai argumente de ce nu poți, sau de cine depinde decizia. Îmi cer scuze dacă am plictisit cu detalii de început de carieră, nu numai în politică, care cred că trebuiesc cunoscute și aplicate decent, dar ferm. Scuzele și eludările întrebărilor incomode, nu dau rezultate la un electorat avizat. Și niciodată, un politician nu va ști tot despre interlocutorii săi. Obligația sa este să fie pregătit. Dacă vrea să aibă succes.

Să sperăm că prin legea salarizării, care este în creuzetul Ministerului Muncii, vor putea opri exodul populației, după părerea mea, cel mai mare exod al “românilor”, cum îi place d-nei ministru al Muncii să ne alinte – cca 6 milioane de persoane, și nu cele mai slab calificate – care, așa cum au fost declarații oficiale, zic unii, au început să se întoarcă în țară, cca. 500.000, anunțați de INS. Dar neconfirmați de Ministerul Muncii, prin vocea autorizată a d-nei ministru, care, pe această temă ar fi trebuit să schimbe discuția, dacă era pregătită de consilierul său de comunicare, nu pe ajutoarele acordate celor cu pensii mici, nu pe considerarea concediului de maternitate la femei, drept vechime în muncă. Astea se fac, nu se declamă, lăsați pe alții să vă laude, după ce se aplică legea, și văd ce bine le-ați făcut. Mărirea numărului de salariați activi poate rezolva problema deficitului la Bugetul de pensii. Dacă el există...

Nu e singurul impediment. După părerea mea, acest buget de pensii trebuie să fie curățat de tot ce a fost introdus cu furca de diverși decidenți – dacă e pensie, intră la bugetul de pensii – pentru că în această situație în care suntem azi, amestecul pensiilor pe contribuție, cu cele suportate de la Bugetul de stat, dau naștere la interpretări și lipsa transparenței în domeniul acesta, face ca starea de incertitudine privind plata pensiilor, să crească. Sunt soluții să se separe pensiile agricultorilor, ale celor din cooperație, și în general, ale tuturor celor care nu au contribuit, în activitate, la fondul de pensii, inclusiv magistrații, pe simplul principiu că toți suntem egali în fața legii. Lor, celor care nu au contribuit in vreun fel la fondul de pensii, statul trebuie să le asigure indemnizații, nu pensii, așa cum crede de cuviință. De asta, de multe ori, noi, pensionarii, suntem confundați cu asistații sociali.

Așteptăm cu mare nerăbdare ca legea aceasta să fie trimisă la Parlament și votată, până în 20 noiembrie a.c. Dacă nu se realizează, guvernul mai are o alternativă, repune în vigoare legea 127, completează în Parlament modificările, care s-o facă mai bună, și cu ea se trece direct la recalcularea pensiilor, pe repede înainte, cum am văzut la un post TV, că se calculau instant pensiile noi, vorba d-lui premier. Pentru că data întrării în vigoare propusă în nouă lege, dacă nu e o altă capcană, contravine legislației, declamată de mai multe ori în media de sindicaliști, politicieni sau comentatori, cum că, înainte cu 6 luni de data alegerilor, nu se pot face nici un fel de modificări la nivelul salariilor și pensiilor. Data de 1 septembrie din proiect, contravine cu prevederile legii responsabilității fiscal-bugetare, pentru că sunt numai 2 luni până la alegerile parlamentare. Până acum nimeni, din arcul guvernamental, nu a răspuns. Poate acum, se îndură cineva să lămurească problema, sau să schimbe data intrării în vigoare a legii, care o fi ea, cu o dată, care să nu poată fi contestată. Numai să nu vină să mai ceară 1000 de specialiști IT, să calculeze mai repede dosarele, că n-o să mai creadă nimeni. Readuc aminte declarația unei doamne care lucra în Ministerul Muncii, în 2001, care a spus ca s-au recalculat 6 milioane de dosare de pensie, într-un an de zile. Fără 1000 de specialiști suplimentari. Puțină decență n-ar strica nimănui.

E trist că și în probleme vitale, existențiale, am ajuns să ne batem joc unii de alții, mizând pe argumente subiective, interese gregare, desconsiderări umane, nerespectări ale legilor proprii, totul în numele democrației. Săraca democrație, vai de ea!

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, in prezent pensionar.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Veste excelentă pentru pensionari. Poștașii au început distribuirea pensiilor în avans

Poşta Română anunţă că a început distribuirea în avans a pensiilor aferente lunii mai Compania Naţională "Poşta Română" anunţă că a început distribuirea pensiilor pentru luna mai....

E oficial: Pensionarii vor avea bani de Paște. Anunțul ministrului Muncii

Pensionarii pot sta liniștiți, vor avea bani pentru Sărbătorile Pascale. Guvernul a decis joi, 25 aprilie, că pensiile vor veni în avans în luna mai atât pe card, cât și la ușă. În...