Comisia Europeană critică dur întârzierile reformelor PNRR în România. Contrastul flagrant dintre realitățile de la Bruxelles și răspunsurile autorităților române

Comisia Europeană a criticat deschis în cadrul unei vizite oficiale la București în perioada 18-21 martie întârzierile înregistrate de România în implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a emis avertismente că pe plan fiscal țara „merge în direcția greșită”, considerând nivelul deficitului bugetar și contrastul dintre cifre și discursul autorităților despre progresele remarcabile făcute pe parcursul ultimilor doi ani.

Scopul vizitei ține direct de discutarea contextului fiscal al țării înainte de aprobarea cererii de plată numărul 3 din PNRR, care a înregistrat deja întârzieri pe fondul incapacității Guvernului și instituțiilor conexe de a se conforma volumului de reforme asumat.

Celine Gauer, director general SG RECOVER, responsabilă pentru gestionarea PNRR la nivel European a declarat că „Cererea de plată cu numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm. Multe activităţi sunt întârziate, multe investiţii nici n-au început în mod real, iar 29 de luni reprezintă o perioadă foarte scurtă pentru a finaliza totul”, a punctat aceasta.

Gauer a pus accent pe faptul că orice cerere de plată care nu a fost trimisă, orice etapă care nu a fost atinsă până în august 2026 nu va fi plătită. România este în situaţie de deficit excesiv, care nu va dispărea. Deci această problemă, provocare a ţării nu dispare, va fi acolo, trebuie abordată şi reformele incluse în planul de reforme fiscale, care sunt în plan anul acesta, trebuie categoric să abordeze aceste probleme. „Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”, a pledat aceasta.

Totodată, Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN a evidențiat faptul că „Suntem îngrijorați. De fapt, reformulez: suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Vedem o execuție bugetară în prima parte a anului slabă, mari creșteri de cheltuieli publice. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape, dacă nu chiar peste 7% din PIB în acest an. Continuați să faceți plățile, luați reformele de la a treia plată, în special microîntreprinderile, și continuați să faceți reforme!”

Cum au răspuns autoritățile române la acuzele aduse de Comisia Europeană: „progrese remarcabile în implementarea PNRR”

Contrastul clar dat de cele două perspective a fost adâncit din cauza faptului că Ministerul Proiectelor Europene Adrian Câciu a transmis după eveniment un comunicat de presă în care susține că „România a făcut progrese remarcabile în implementarea PNRR în ultimul an”. Potrivit Economedia, imediat după conferința de presă împreună cu reprezentanții Comisiei, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Adrian Câciu a declarat că „situația României e comparabilă cu cea a altor țări europene” și că „România este în media Uniunii Europene”, deși în trecut acesta a admis că România a cheltuit de fapt efectiv doar 1,9 miliarde de euro pentru proiectele din PNRR, din cele peste 9 miliarde de euro atrase. „Cu pragmatism, trebuie să grăbim viteza implementării”, afirmă ministrul Adrian Câciu.

Premierul Marcel Ciolacu nu a făcut niciun fel de declarație pe acest subiect, miercuri, după avertismentele Comisiei. În schimb, cu numai două zile în urmă, înainte ca Comisia să înceapă vizita în România, premierul critica un guvern anterior pentru nivelul mare al deficitului și spunea că a reușit să negocieze cu Comisia „echilibrul deficitului financiar” și „o stabilitate macroeconomică”, potrivit sursei citate.

„Nu s-a vorbit niciodată de contractări de autostrăzi de aproape 900 km, după ce în 30 de ani am terminat primii 1.000. Niciodată n-am văzut atâtea șantiere și atâtea deblocări în zona de sănătate, s-a și mărit bugetul. Am pornit, în sfârșit, trei dintre spitalele regionale foarte bine poziționate, cele trei spitale de mare arși, toate spitalele, aproape 26 de spitale din PNRR. Pentru prima oară e 4,2% din PIB la învățământ. Am avut o inflație imensă. Vom avea categoric spre sfârșitul anului sub 5%. Media anului trecut a fost 13,8%, am coborât aproape șapte puncte procentuale la inflație. Se vorbește de digitalizare ANAF-ului după 32 de ani. Eu am găsit un buget (sic! – cel mai probabil este vorba despre deficit, n.r.) estimat atât de către Comisie, cât și de Ministerul de Finanțe de 6,8%. Ce a trebuit? Să mă urc frumos în avion, să mă duc la Comisie, să stau de vorbă și să vedem unde găsim echilibrul deficitului financiar. Și am reușit prin dialog și prin măsuri – nu de a aduce noi taxe, ci de a scoate anumite excepții, să ne menținem o stabilitate macroeconomică”, a declarat, într-o intervenție televizată la Digi24, Marcel Ciolacu săptămâna aceasta.

Ce se întâmplă cu cererea de plată numărul 3 din PNRR

Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. Cele mai mari probleme sunt cu reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi și cu numirile la vârful companiilor din energie, dar și cu noii șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează firmele de stat. Săptămâna viitoare va avea loc o discuție decisivă la București.

Termenul până la care Comisia Europeană ar fi trebuit să aprobe cererea trei, trimisă de Guvernul României în 15 decembrie, e 16 martie, când se scurg cele două luni regulamentare, plus o lună cerută de guvern. O situație similară s-a înregistrat și cu cererea doi de plată, rambursată parțial de Comisia Europeană la nouă luni după depunere, întârziere provocată de neîndeplinirea unor jaloane și ținte.

Ca răspuns, Ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a susținut într-o postare pe Facebook că cererea de plată nr. 3 din PNRR nu este blocată: „Suntem în dialog constant cu reprezentanții Comisiei Europene, așa cum am fost la fiecare cerere de plată și cum e parcursul firesc al aprobării îndeplinirii țintelor și jaloanelor din PNRR. Fiecare minister coordonator de reformă are dialog cu CE, actualizări de informații și stadiul jaloanelor. În procesul de evaluare a fiecărei cereri de plată există solicitări de clarificare din partea CE și răspunsuri din partea statului membru. Așa e procedura/procesul, acolo suntem. Ne așteptăm la finalizarea cu succes a procesului și intrarea banilor aferenți CP3 în bugetul țării”, a transmis Câciu, pe pagina sa oficială de Facebook.

IMM-urile, lăsate în urmă și alte inadvertențe trecute cu vederea de autoritățile române

Potrivit G4Media, Comisia Europeană a reclamat exceptarea Regiei Autonome a Protocolului de Stat (RAAPPS) de la regulile de transparență pe care trebuie să le respecte toate companiile și regiile autonome cu capital majoritar de stat, precum și faptul că în mai multe instituții publice și ministere au fost făcute numiri în funcții fără criterii făcute publice.

Dar una dintre cele mai controversate subiecte abordate de Comisie se referă la regimul fiscal al microîntreprinderilor și IMM-urilor. Anul trecut, coaliția PSD-PNL a decis scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile care au cifra de afaceri între 500.000 de euro și un milion de euro nu vor mai plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, ci 16% din profit. Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro e în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii până la finalul acestui an.

Mai mult, deși PNRR-ul și Comisia Europeană se ghidează după principiul „nimeni nu trebuie lăsat în urmă”, chiar IMM-urile din România sunt lăsate în urmă, sursele de finanțare pentru mediul privat din PNRR fiind infime, a susținut revent Organizația Femeilor Antreprenor, potrivit Financial Intelligence.

În cadrul unui eveniment despre stadiul de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) organizat în fiecare an de către Reprezentanța Permanentă a Comisiei Europene în România, Organizația Femeilor Antreprenor din UGIR (OFA UGIR) a susținut că în REPowerEU (noul capitol din PNRR care are un buget suplimentar de 2 miliarde euro), nu există niciun euro dedicat IMM-urilor, în ciuda faptului că IMM-urile reprezintă 90% din totalul firmelor private din România și angajează peste 67% din totalul salariaților din țara noastră.

În plus, toate apelurile de proiecte din PNRR dedicate mediului privat au suferit întârzieri majore în procesul de lansare, evaluare și contractare”. Potrivit sursei citate, vicepreședinta OFA UGIR a tras un semnal de alarmă cu privire la impactul foarte dur pe care eficiența energetică extrem de scăzută a IMM-urilor din România îl va avea asupra economiei țării noastre:

„Foarte multe dintre IMM-urile din România care au activități de producție, fabricare, prelucrare, procesare (inclusiv alimentară) au echipamente vechi de cel puțin 10-15 ani, cu un nivel scăzut de productivitate și cu consumuri energetice foarte mari. Lipsa de eficiență în procesul de producție se traduce, în mod direct, în pierderi operaționale. Degeaba alocăm fonduri nerambursabile pentru independența energetică – prin producția de energie electrică din surse regenerabile pentru acoperirea consumului tehnologic – dacă IMM-urile în cauză consumă de 2 ori mai mult decât ar trebui. Abordarea ar trebui să pornească de la optimizarea consumurilor – de la realizarea de audituri energetice de proces industrial și implementarea măsurilor de scădere a consumurilor de energie, până la retehnologizare prin înlocuirea completă a echipamentelor de producție vechi și energofage cu unele noi, moderne, cu un consum energetic mic și cu impact scăzut asupra mediului”, a subliniat Ana-Maria Icătoiu.

Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos

Comisia Europeană a anunțat recent că va investiga programul TikTok Lite, suspectând că acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor. Programul, care...

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...