Multe țări fac presiuni asupra Google și Facebook să plătească pentru știrile pe care le distribuie. Editorii pregătesc factura

Brazilia — un lider mondial în reglementarea tehnologiei — discută din nou despre cum să oblige Google și Meta să plătească pentru știrile pe care le afișează. Proiectul de lege PL2370 cere platformelor să compenseze editorii pentru știrile pe care le distribuie.

Reglementarea ar putea ajuta ca marile monopoluri să plătescă echitabil, ca sumele să fie transparente și ca banii să fie folosiți pentru a susține jurnalismul.

Un nou studiu estimează că Google și Facebook datorează agențiilor de știri din SUA cel puțin 12 miliarde de dolari pe an pentru conținutul de știri pe care îl distribuie pe platformele lor.

Google datorează editorilor între 10 și 12 miliarde de dolari anual, iar Facebook 1,9 miliarde de dolari, potrivit studiului realizat de profesori de la Universitatea Columbia și Universitatea din Houston, cu firma de consultanță The Brattle Group din Boston, citat de Seattle Times.

„Ofertele existente făcute între aceste platforme și editorii de știri nu cuprind întreaga valoare generată de conținutul de știri de pe platforme”, se spune în studiu.

Acest lucru se întâmplă în timp ce guvernele democratice de pe tot globul încearcă să-și salveze industriile locale de știri, ceea ce este puțin probabil să reușească dacă editorii nu sunt compensați în mod echitabil de giganții tehnologiei care profită de pe urma muncii lor.

Studiul arată dezechilibrul de putere dintre câteva companii tehnologice dominante și mii de instituții de știri mici și regionale care încearcă să supraviețuiască. Cercetarea ar putea ajuta, de asemenea, să convingă Congresul să ajute instituțiile de știri să fie plătite înainte ca industria știrilor din America să se prăbușească în continuare

Cuantificând factura de știri pe care Google și Facebook le-ar datora dacă condițiile de joc ar fi echitabile, studiul ajută, de asemenea, să explice de ce Big Tech recurge la un lobby agresiv, amenințări și blocări ale știrilor pentru a ucide sau slăbi politicile de negociere media, oriunde au loc.

Nu este prima dată când Brazilia încearcă să determine Google și Meta să plătească un preț corect. Încercările de a introduce o legislație similară au fost anulate în mai 2023, după o opoziție puternică din partea Google, care a ajuns chiar atât de departe încât a pus online propriile declarații ale campanie în care avertiza oamenii împotriva legii.

Ca pornire este codul de negociere al presei de știri din Australia, iar legea din Canada, C-18, a fost modelat tot după aceasta. Alte țări care iau în considerare legi privind remunerarea sunt: Indonezia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Japonia și Elveția. În SUA, senatorul Amy Klobuchar a introdus Legea privind concurența și conservarea jurnalismului, care ar permite editorilor să se unească pentru a negocia cu Big Tech.

Google și Meta au răspuns în două moduri: primul sugerând că știrile nu sunt esențiale pentru afacerea lor și pot fi abandonate sau neglijate. În același timp, Google distribuie bani direct organizațiilor de știri și le cere să semneze Acorduri de nedivulgare.

Fără știri, căutarea pe Facebook și pe Google este mai puțin utilă și satisfăcătoare pentru public. Google știe asta de zeci de ani.

Din păcate, editorii din multe țări sunt atât de disperați după bani, încât fac înțelegeri cu Google și iau mai puțin decât ar fi o plată corectă. Nu este o negociere corectă, motiv pentru care este nevoie de reglementare - pentru a proteja partea mai puțin puternică în negociere, în acest caz, editorii de știri, susține publicația.

Editorii se uită nu doar la veniturile din publicitate pierdute, ci și la prețul conținutului de licențiere în viitor, la valoarea mărcilor de știri, la valoarea datelor clienților și la cât de mult beneficiază monopolul Google pe piața de publicitate.

De asemenea, editorii ar putea avea nevoie să stabilească un preț pentru orice conținut în limbi utilizate la scară mare.

În martie 2021, Australia a devenit prima țară care a folosit legea concurenței pentru a determina Google și apoi Facebook să plătească pentru știri. Cu scopul de a corecta dezechilibrul de putere dintre marile platforme și editorii de știri, Rod Sims, pe atunci președinte al comisiei de concurență din Australia, a conceput un cod de negociere în mass-media care dădea guvernului dreptul de a „desemna” anumite platforme și de a le cere să negocieze cu editorilor și să ajungă la o înțelegere asupra a ceea ce li se datora.

Știind că guvernul are dreptul de interveni în negocieri, acest fapt determinat Google și Meta să încheie acorduri pe cont propriu și, ca urmare, peste 140 de milioane de dolari au fost injectați în jurnalism în Australia în fiecare an de la intrarea în vigoare a codului, potrivit Sims.

Meta a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor

Meta, în colaborare cu Misinformation Combat Alliance (MCA), a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor generate prin inteligență...

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...