Delirul televizat în timpul pandemiei pe postul lui Sebi Ghiță, ridicat la rang de jurnalism la Curtea de Apel. Cum a câștigat RTV procesul cu Raed Arafat MOTIVARE

Înalta Curte va soluționa definitiv luni, 13 noiembrie, procesul civil deschis de Raed Arafat împotriva postului de televiziune al fugarului Sebastian Ghiță, care a lansat o campanie de presă împotriva șefului DSU în perioada pandemiei de COVID-19.

România TV a susținut că Arafat ar fi creat „pușcării medicale”, că ar face parte dintr-o „camarilă” cu interese pe zona de achiziții de echipamente de protecție sau că ar vrea să „traumatizeze copiii”. Deși Tribunalul București i-a dat câștig de cauză lui Raed Arafat, Curtea de Apel București a considerat că așa-zisele dezvăluiri au „o bază factuală”.

„Mass-media are obligația de a nu încălca anumite limite impuse de dreptul la protejarea reputației, în același timp îi revine sarcina să aducă la cunoștința publicului – într-o manieră consistentă și responsabilă – informații și idei în toate chestiunile de interes public. Nu numai că mass-media are sarcina difuzării de informații și idei, în mod consistent și responsabil, dar publicul, de asemenea, are dreptul să le primească astfel”, notează Tribunalul în hotărârea prin care i-a dat dreptate șefului DSU.

Raed Arafat a solicitat, în contradictoriu cu societatea care administrează postul de televiziune Romania TV (SC Ridzone Computers SRL) să se constate caracterul ilicit al campaniei de presă derulate împotriva lui în perioada 1 iulie – 10 septembrie 2020 în cadrul emisiunilor difuzate pe acest post de televiziune.

Șeful DSU a arătat în actele dosarului că așa-zisele dezvăluiri RTV i-au încălcat dreptul la viața privată, la imagine și i-au afectat reputația, motiv pentru care a cerut despăgubiri de 500.000 de lei.

Referitor la campania media desfășurată în lunile iulie-septembrie 2020, Raed Arafat a susţinut că obiectivul campaniei a fost creșterea audienței postului România TV pe baza compromiterii imaginii lui.

Ce a notat Raed Arafat în plângerea împotriva RTV

Acest scop ar fi fost atins prin utilizarea numelui său acestuia în cadrul unor comunicări legate de pandemia de coronavirus, realizate într-o manieră care nu era necesară pentru informarea publicului, urmărindu-se, în același timp, să se creeze o reacție negativă din partea publicului împotriva lui Raed Arafat:

• „Cum prezentarea corectă, completă și cu bună-credință a activității și competențelor reclamantului în perioada stării de urgență, dar și a stării de alertă decretate în România pe fondul pandemiei de coronavirus, nu ar fi fost în măsură să conducă la atingerea obiectivului prestabilit al pârâtei, aceasta a construit și promovat cu insistență mesajul cheie potrivit căruia reclamantul a introdus pe piață măști neconforme, a săvârșit fapte de trafic de influență pentru a favoriza anumiți comercianți și a aduce în țară măști neconforme, este vizat de DNA într-un dosar penal, este cel care carantinează oameni și care dorește, din nou, instituirea stării de urgență pe teritoriul României, etc. Cu alte cuvinte, o mare parte din consecințele negative ale pandemiei de coronavirus, din punct de vedere social care se repercutează asupra populației din România sunt cauzate de reclamant.
• Campania de presă desfășurată de pârâtă împotriva reclamantului s-a derulat în următoarele modalități:
• Prin difuzarea de croll-uri (așa numitele „burtiere”) menținute zilnic de la prima oră și până seara, care anunțau dezvăluiri incendiare, „bombă” despre reclamant având ca unic scop menținerea interesului publicului pentru vizionarea emisiunilor difuzate de postul România TV;
• Prin difuzarea de mesaje sub formă de croll care nu erau justificate din perspectiva informațiilor transmise în cadrul dezbaterilor din cadrul emisiunilor sau buletinelor informative; nu există o corespondență între mesajul ce se transmite publicului prin intermediul croll-uri și subiectul dezbaterilor din emisiunile difuzate;
• Prezentare de informații incomplete, deși jurnalistul trebuia și putea să cunoască și să aducă la cunoștința publicului toate informațiile necesare pentru ca informarea opiniei publice să se realizeze complet și corect”, arată Arafat în plângere.

Ce „dezvăluiri” au curs pe „burtiera” RTV în perioada pandemiei

Raed Arafat arată că în cadrul campaniei de presă derulată împotriva sa în perioada 1 iulie -10 septembrie 2020 au fost realizate afirmaţii în cadrul emisiunilor România TV moderate de Victor Răzvan Ciutacu, un fost angajat al lui Dan Voiculescu, etalat ca jurnalist de alt infractor, Sebi Ghiță.

La aceste emisiuni au participat, printre alții, invitați precum Răzvan Savaliuc (n.r. – proprietarul site-ului anti-justiție LuJu.ro), Bogdan Ficeac (n.r. – fost angajat al lui Bogdan Adamescu) sau Niels Schnecker (n.r. – invitat permanent RTV).

Iată „burtierele” RTV din timpul emisiunilor:

• Dosarul care îl înfundă pe Arafat
• Cu cine vorbea Arafat în toiul nopții despre sume imense
• Dezvăluiri din dosarul achizițiilor girate de Arafat
• BOMBA serii: se pregătește audierea lui Arafat la DNA
• Șeful DSU, vizat pentru un contract cu măști expirate
• Raed Arafat interceptat noaptea de procurorii DNA
• Lovitură de la Înalta Curte pentru Arafat: a carantinat abuziv
• Pușcăria medicală a lui Arafat, desființată de instanță
• Eșec total pentru camarila lui Arafat, unde s-a greșit
• Exclusiv: mărturii cutremurătoare din infernul lui Arafat
• Cum vrea camarila lui Arafat să traumatizeze copiii
• Ce au ajuns să facă trupele desepeiste ale lui Arafat
• Cu ce a fost prins Arafat, bomba procurorilor

Tribunalul: „RTV a comis fapte ilicite prin afișarea de titluri denigratoare”

Pe data de 02.12.2021 Tribunalul Bucureşti – Secţia a III- a Civilă a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul Raed Arafat în contradictoriu cu pârâta Ridzone Computers SRL şi a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 5.000 euro daune morale.

Pentru a hotărî astfel, analizând actele dosarului, tribunalul a reţinut următoarele:

• „Tribunalul a reținut că, în cazurile de acest tip, ceea ce trebuie asigurat este o protecție adecvată a dreptului la viață privată, garantat de art. 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dreptul la imagine și demnitate fiind o componentă a acestuia.
• Pe lângă obligația negativă care revine statului parte la Convenția EDO de a se abține de la ingerințe în acest drept, revine statului, prin organismele sale, obligația pozitivă de a asigura protecția acestui drept, obligație care implică adoptarea de măsuri cu scopul asigurării respectului față de dreptul la viață privată în sfera relațiilor dintre persoane private.
• Mass-media are obligația de a nu încălca anumite limite impuse de dreptul la protejarea reputației, în același timp îi revine sarcina să aducă la cunoștința publicului – într-o manieră consistentă și responsabilă – informații și idei în toate chestiunile de interes public.
• Nu numai că mass media are sarcina difuzării de informații și idei, în mod consistent și responsabil, dar publicul, de asemenea, are dreptul să le primească astfel. În caz contrar, presa nu și-ar putea îndeplini rolul vital de „câine de pază al democrației”.
• Se notează că titlurile difuzate de postul TV cuprindeau anunțuri despre dezvăluiri privind persoana reclamantului, cu o doză de exagerare ridicată, menținute pe intervale orare ale unor emisiuni în cadrul cărora nu se prezenta deloc informația afișată privind pe reclamant.
• O astfel de abordare a afișajului privind titlurile ce se vor discuta în emisiuni poate fi considerată o strategie de atragere a audienței, însă conținutul titlurilor afișate de postul TV și mesajul transmis de acestea constituie o denigrare la adresa persoanei reclamantului. Prin urmare, rolul acestor titluri de atragere a audienței a fost deturnat de la acesta pentru denigrarea imaginii reclamantului.
• Vor fi constatate, ca neîntemeiate, apărările pârâtei referitoare, în special, la aspectul că, în mod nefondat, reclamantul critică conținutul unor emisiuni, aducând argumente privind existența unei baze factuale pentru fiecare emisiune în parte (…)., deoarece nu conținutul dezbaterilor a fost criticat în mod special de reclamant în litigiu, ci campania derulată prin afișarea constantă de titluri defăimătoare la adresa persoanei sale, în mare parte fără nicio legătură cu emisiunile care se difuzau ori cu subiectul în sine al dezbaterilor.
• Totodată, majoritatea acestor titluri afișau o doză de exagerare ridicată, necorelată conținutului informației dezbătute fie de moderatori, fie de alte persoane.
• În privința apărării că multe din expresiile din titluri, precum ”camarilă”, ”pușcărie medicală”, „comandantul acțiunii” pot fi întâlnite și în alte articolele de presă publicate de site-uri precum luju.ro, cotidianul.ro, evz.ro, mediafax.ro etc., cu mult timp înainte de difuzarea emisiunilor, ori că expresia pușcăria medicală ar aparține unei alte persoane, avocat, care a preferat să eticheteze astfel Legea carantinei, nici aceasta nu poate fi reținută drept justificare care să înlăture răspunderea pârâtei.
• Inclusiv preluarea de termeni exagerați, hiperbolici, din alte surse media ori din declarațiile altor persoane și afișarea acestora de postul TV, incluse fiind în operațiunea de difuzare repetată, continuă, alături de alte titluri de natură să creeze o imagine distorsionată a persoanei reclamantului, constituie o campanie de presă denigratoare pentru care este atrasă răspunderea civilă delictuală.
• Expresiile/termenii/apelativele/caracterizările exagerate provenite din surse media diferite, fie și anterioare, preluate de postul TV, prin difuzarea lor, devin componente ale campaniei de presă derulate. În contradictoriu cu susținerile pârâtei, scopul titlurilor afișate constant, repetitiv, nu a fost de informare a publicului, aspect rezultat în special din lipsa de corelare a cuprinsului titlului cu dezbaterile care se derulau, inclusiv cu emisiunile viitoare pretinse că ar aborda titlul afișat.
• Libertatea de exprimare permite abordarea de critici în privința modalității în care organismele coordonate de reclamant desfășoară activitatea de gestionare a situației pandemice, dar nu aceasta a fost situația în cazul de față.
• În concret, prin titlurile afișate nu se prezintă știri critice privind acest subiect, fie acestea au o anumită doză de exagerare, ci se prezintă enunțuri conținând acuzații exagerate, verdicte care depășesc limitele libertății de exprimare, vizând exclusiv persoana reclamantului, prin repetarea numelui reclamantului și având caracter denigrator al persoanei acestuia, astfel cum s-a evidențiat mai sus.
• În baza celor analizate, s-a reţinut săvârșirea faptei ilicite prin afișarea de titluri denigratoare la adresa persoanei acestuia, în perioada iulie 2020-septembrie 2021, care a determinat prejudiciul constând în afectarea dreptului la demnitate, imagine și reputație a reclamantului, prin campania de presă derulată.
• Prejudiciul de imagine și reputație a fost urmărit a fi cauzat prin afișajul repetat al titlurilor denigratoare de postul TV, în privința acestuia fiind suficientă proba faptei ilicite în sine, legătura de cauzalitate urmând a fi constatată cu evidență din însăși săvârșirea faptei.
• Compensaţia pentru daunele morale se acordă, în mai mare măsură, pe considerente de echitate, deoarece este dificilă cuantificarea lor pe bază de probe. În general, daunele morale sunt destinate să acopere prejudiciul constând în durere, suferinţă, stres, angoasă ori pierderea de şanse.
• Apreciind consecințele asupra persoanei reclamantului din perspectiva campaniei de defăimare desfășurată de pârâtă reținută de instanță, campanie care prin conținutul său a fost susceptibilă să producă angoasă, frustrări și să afecteze emoțional și psihic pe reclamant dar și producă consecințe negative asupra imaginii reclamantului în calitate de persoană publică, fără justificare, urmând jurisprudența CEDO în materia acordării contravalorii daunelor morale pentru prejudiciile de imagine create prin campanie media de defăimare, tribunalul a apreciat că un cuantum al acestora de 5.000 de euro răspunde scopului acțiunii de față de constatare a faptei ilicite și de reparație a prejudiciului adus”, se arată în hotărârea Tribunalului București.

Curtea de Apel: „Burtierele fără justificare sunt specifice postului”

Analizând emisiunile difuzate de RTV, Curtea de Apel București a constat că acestea „au avut o bază factuală”, respectiv măsurile adoptate pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, necesitatea şi efectul acestora:

• „În ceea ce priveşte discursul critic raportat la activitatea desfăşurată de către apelantul-reclamant, în calitatea sa de şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Curtea are în vedere că raportat la funcţia deţinută, experienţa şi competenţele profesionale, precum şi cunoştinţele medicale, apelantul-reclamant, în calitate de şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a fost perceput de către populaţie ca fiind persoana care a gândit şi susţinut măsurile de protecţie adoptate.
• Pe de altă parte, apelantul – reclamant este cel care a comunicat, în perioada respectivă, aproape zilnic măsurile dispuse, a arătat care este justificarea adoptării acestora, precum şi modalitatea de implementare. Prin urmare, critica a fost îndreptată la activitatea apelantului – reclamant.
• Curtea arată că trebuie avut în vedere standardul convenţional, conform căruia, în analiza titlului unui articol, prezintă deosebită importanţă rolul său stilistic, faptul că acesta trebuie să capteze atenţia publicului, ca stil de redactare.
• De asemenea, titlul unui articol nu se analizează în mod izolat, ci întodeauna în strânsă legătură cu conţinutul articolului. Or, sub acest aspect, analizând toate titlurile emisiunilor şi ale buletinelor informative, deşi, la o primă vedere, anumite titluri ar putea transmite impresia unei acţiuni cvasi-ilicite a apelantului – reclamant, trebuie subliniat că conţinutul dezbaterilor lămureşte pe deplin situaţia concretă.
• Prin urmare, luȃnd ȋn considerare şi doza de exagerare şi provocare specifică presei, cȃt şi elementele de ordin stilistic şi metaforic specifice unui titlu al unei emisiuni sau al unei ştiri, instanţa reţine că judecăţile de valoare expuse ȋn cadrul titlurilor nu depăşesc limitele libertăţii de exprimare.
• În susţinerea aceleiaşi concluzii, instanţa arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii, jurnaliştii dispun de autonomie în alegerea modului concret de transmitere a mesajului, nici Curtea şi nici instanţele naţionale neputȃndu-se substitui presei pentru a decide ce tehnică jurnalistică trebuie adoptată într-un caz anume.
• În ceea ce priveşte difuzarea de burtiere, menţinute zilnic care anunţau dezvăluiri incendiare („bombă”) despre activitatea apelantului-reclamant, neurmate de vreo ştire legată de activitatea acestuia, precum şi difuzarea de mesaje sub formă de burtiere care nu erau justificate din perspectiva informaţiilor transmise în cadrul dezbaterilor din cadrul emisiunilor sau buletinelor informative, Curtea reţine că este specific postului de televiziune a cărui licenţă audiovizuală este deţinută de către apelanta – pârâtă.
• Prin aceasta nu se încalcă libertatea de exprimare, este o chestiune de atragere a audienţei care are la bază dreptul presei de a exagera. Deci pârâta nu poate fi sancţionată din punct de vedere juridic întrucât există o bază factuală minimală, această practică poate fi sancţionată de către telespectatori, nefiind rolul instanţei de a cenzura politica jurnalistică a postului de televiziune, oricând de slabă calitate ar fi aceasta.
• Curtea constată că în cadrul emisiunilor şi al buletinelor informative nu a fost menţionat exclusiv numele apelantului – reclamant, ci şi numele ministrului sănătăţii, al ministrului de interne şi al prim-ministrului.
• Cât priveşte modalitatea de obţinere a informaţiilor, Curtea constată că emisiunile şi buletinele informative s-au bazat pe Raportul întocmit de Curtea de Conturi, declaraţiile date de către apelantul – reclamant, măsurile adoptate de către autorităţi pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
• Curtea reţine că din cuprinsul emisiunilor şi al ştirilor difuzate nu reiese că jurnaliştii şi moderatorii au acţionat cu rea-credinţă – emisiunile şi ştirile au fost difuzate în perioada stării de alertă şi s-au manifestat în cadrul unei dezbateri generale, care era deja în curs, subiectul fiind evoluţia crizei generate de pandemia de COVID-19, măsurile adoptate de către autorităţi pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, unele dintre acestea având ca efect restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale (libera circulaţie, libertatea întrunirilor), campania de vaccinare.
• Cât priveşte repercusiunile generate de emisiunile şi ştirile difuzate, Curtea reţine că după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, postul Romania TV a cărui licenţă audiovizuală este deţinută de către apelanta – pârâtă este lider de audienţă în cadrul posturilor de ştiri, iar în cadrul unui top al tuturor posturilor de televiziune din ţară ocupă locul 4, expunerea fiind ridicată.
• Analizând în ansamblu conţinutul emisiunilor şi al buletinelor informative se constată că numărul mare al acestora a fost determinat de perioada în care activitatea apelantului-reclamant a fost în atenţia întregii ţări având în vedere funcţia deţinută de acesta - şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, experienţa, competenţele profesionale şi cunoştinţele medicale, perioadă în care s-au adoptat măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
• Având în vedere funcţia publică deţinută de către apelantul – reclamant, interesul public cu privire la subiectele dezbătute, contextul în care au fost difuzate emisiunile de ştiri şi dezbateri, subiectele abordate, chiar dacă titlurile au avut o doză mare de exagerare, prin raportare la conţinutul concret al emisiunilor difuzate, Curtea constată că nu suntem în prezenţa unei campanii de denigrare de natură să afecteze viaţa privată a apelantului – reclamant.
• Față de toate argumentele prezentate, reţinerea unei fapte ilicite în sarcina jurnaliştilor şi a moderatorilor, ar genera o încălcare a art. 10 din Convenţie în speţă, cu efecte descurajante asupra rolului presei de a informa publicul, cu respectarea îndatoririlor şi responsabilităţilor specifice.
• Pe cale de consecinţă, analizând toate aspectele mai sus menţionate, cȃt timp s-a stabilit inexistenţa unei fapte ilicite ȋn sarcina jurnaliştilor/moderatorilor emisiunilor, nu este ȋndeplinită una dintre condiţiile premise a antrenării răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, impunȃndu-se admiterea apelului incident şi respingerea acţiunii ȋn raport de pârâta Ridzone Computers SRL, ca neȋntemeiată”, arată Curtea de Apel București.

Pe data de 02.11.2023, Înalta Curte a dezbătut la un singur termen de judecată recursul lui Raed Arafat și urmează să pronunțe verdictul final luni, 13 noiembrie.

Singura metodă prin care judecătoarea din procesul lui Vlad Pascu se poate retrage din dosar. Avocat: „E o presupunere”

Procesul lui Vlad Pascu va continua cu aceeași judecătoare, joi, 9 mai, la Judecătoria Mangalia. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins suspendarea Ancuței Popoviciu, cerere...

Procesul fraților Tate poate începe. Ce a decis Tribunalul București cu privire la ancheta DIICOT

Tribunalul Bucureşti a dispus, vineri, 26 aprilie, începerea procesului în dosarul în care fraţii Tristan și Andrew Tate sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat,...