Rechizitoriul lui Ion Iliescu, criticat de revoluționari: „Introducerea soţilor Ceaușescu în proces ca victime este o mare eroare juridică” MOTIVARE

Sambata, 16 Decembrie 2023, ora 21:30
6028 citiri
Rechizitoriul lui Ion Iliescu, criticat de revoluționari: „Introducerea soţilor Ceaușescu în proces ca victime este o mare eroare juridică” MOTIVARE
Elena și Nicolae Ceaușescu în timpul procesului de la Târgoviște, pe 25 decembrie 1989. FOTO: YouTube.com

Avocații părților civile din Dosarul Revoluției 3 – în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculesu și Iosif Rus sunt acuzați de infracțiuni contra umanității – au identificat mai multe nereguli care ar putea duce la achitarea celor trei pentru crimele care au avut loc după fuga dictatorilor Nicolae și Elena Ceaușescu, pe 22 decembrie 1989. Printre ele se numără și introducerea cuplului dictatorial în rândul victimelor, pe care reprezentanții revoluționarilor o consideră „o mare eroare juridică”.

Fostul cuplu dictatorial Elena și Nicolae Ceaușescu au rămas încadrați în calitatea de părți vătămate în Dosarul Revoluției, deci victime ale celor trimiși în judecată, adică Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus.

Cei doi au fost condamnați la moarte și executați la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989 după un proces de 80 de minute, sentința fiind pronunțată de un complet constituit ad-hoc. Când procurorii au întocmit evidența cu morții de la Târgoviște, i-au „numărat” și pe Nicolae și Elena Ceaușescu.

Situația nu este singulară, spun avocații din Dosarul Revoluției 3: tot ca părți vătămate au fost introduși în dosar și militari în misiune la momentul evenimentelor din decembrie 1989, aflați în spatele puștilor, nu în fața lor.

O altă problemă ar fi încadrarea juridică: Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, faptă care presupune – conform definiției – un „atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populații civile” în scopul de „sprijini politica unui stat ori a unei organizații”.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Or, conform rechizitoriului, Ion Iliescu și oamenii lui tocmai preluaseră puterea și voiau s-o păstreze prin crearea unei diversiuni, nicidecum nu „sprijineau politica unui stat ori a unei organizații”.

Sintagma a fost introdusă în definiția crimelor împotriva umanității în 1945 la Procesul de la Nurnberg și se referea la regimul nazist și la organizațiile acestuia, precum SS.

Definiția i s-ar potrivi mai bine lui Nicolae Ceaușescu, dar acesta are – în logica juridică a rechizitoriului – statutul de victimă.

Apărarea: „Ceaușescu, direct implicat în ostilități, nu poate fi victimă”

Iată ce au susținut avocații revoluționarilor în procedura de cameră preliminară a Dosarului Revoluției 3, conform hotărârii din data de 25.10.2023:

  • În ceea ce priveşte excepția de neregularitate a actului de sesizare a instanţei datorată nelegalei introduceri în cauză, corelativ infracțiunii prev. si ped. de art 439 C.p., ca părți vătămate/civile a militarilor răniți sau reţinuţi în mod nelegal sau a urmașilor militarilor uciși în cadrul evenimentelor din decembrie 1989, dar și a cuplului dictatorial (Nicolae și Elena Ceaușescu – n.r.), conform situațiilor nominale ale victimelor și părţilor vătămate/civile, anexe ale rechizitoriului din 29 iulie 2022, a arătat că se poate constata că procurorul de caz a atribuit astfel de calități procesuale unui mare număr de persoane care aveau calitatea de militar în misiune atunci când au fost ucise, rănite sau lipsite de libertate în cadrul evenimentelor din decembrie 1989, precum şi cuplului dictatorial (Nicolae și Elena Ceaușescu – n.r.).
  • Astfel, a constatat că acest mod de a proceda este de natură să genereze o situație total nelegală din punct de vedere al regularității actului de sesizare, deoarece autorul rechizitoriului a confundat infracțiunile pentru care a dispus trimiterea în judecată, denaturând astfel situația de fapt din rechizitoriu, atribuind anumitor persoane ucise sau vătămate calități procesuale în prezenta cauză penală, în condițiile în care aceste nu aveau vocația legală de a putea fi subiecți pasivi ai infracțiunilor împotriva umanității, conform prevederilor art. 439 C.p.
  • În continuare, a evidenţiat cuprinsul Încheierii din 9 octombrie 2020 pronunțată de Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, arătând că lipsa unei corespondențe între modalitatea de descriere a faptelor penale și încadrarea juridică dată acestora este de natură să confere actului de inculpare un caracter de neregularitate, singurul remediu procesual fiind cel al restituirii cauzei la parchet pentru înlăturarea unor astfel de deficiențe prin refacerea întregului act de inculpare.
  • În susţinerea acestor argumente, a indicat următorul pasaj din încheierea din 9 octombrie 2020 pronunțată de Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție:
  • „În același cadru al analizei îndeplinirii cerințelor de formă și conținut ale rechizitoriului, Judecătorul de cameră preliminară verifică dacă acesta cuprinde și indicarea detaliată a încadrării juridice a faptelor astfel descrise, cerință îndeplinită atunci când există o concordanță deplină între baza factuală a acuzațiilor și elementele de conținut legal ale unei/mai multor infracțiuni, așa cum se desprind din normele de incriminare”.
  • De asemenea, a considerat că prin introducerea în prezenta cauză penală în calitate de subiecți pasivi ai infracțiunii prev. și ped. de art 439 C.p., procurorul de caz a „înfrânt” voința textului din Codul penal român ce incriminează infracțiunile contra umanității, a textelor din Statutul Curții Penale Internaționale, dar și a tuturor convențiilor internaționale ce reglementează conținutul constitutiv al acestei infracţiuni, convenții la care România a aderat.
  • A subliniat prevederile Convenției de la Londra din 1945 prin care s-a adoptat Statutul Tribunalului Militar de la Nurnberg, unde au fost incriminate pentru prima dată în întreaga istorie a dreptului penal internațional „crimele contra umanităţii”.
  • Totodată, a subliniat că articolul 439 din Codul Penal român este preluat în conținutul său aproape integral din prevederile art. 7 din Statutul Curţii Penale Internaționale care prevede că: „Săvârșirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populații civile, a uneia dintre următoarele fapte...”, dar şi prevederea prezentă în Statutul Curţii Penale Internaţionale care defineşte crimele împotriva umanităţii, respectiv: „comiterea multiplă de acte vizate la paragraful 1 împotriva oricărei populaţii civile, în aplicarea sau în sprijinirea politicii unui stat ori a unei organizații având ca scop un asemenea atac”
  • În același sens, a invocat (prevederile – n.r.) Convenției de la Roma, unde a fost adoptat în anul 1998 Statutul Curții Penale Internaționale, au adoptat în cadrul Adunării Generale și o serie de regulamente necesare unei mai bune funcționări a instanței internaționale, unul dintre acestea fiind denumit „Elementele Crimelor” (Elćments des crimes-fr), acest regulament având rolul de a ajuta Curtea, procurorii curții, pe justițiabili dar și pe avocații care acordă asistență juridică să interpreteze în mod corect și unitar prevederile Statutului.
  • A mai arătat că acest regulament explicitează ce elemente trebuie să existe pentru ca o faptă să poată fi încadrată ca și infracțiuni contra umanității, respectiv: a) autorul/autorii să lanseze un atac; b) obiectivul atacului să fie o populație civilă, în general, sau civili care nu sunt implicaţi direct în ostilităţi.
  • Așadar, a opinat că militarii uciși sau vătămați în orice mod în conflict și nici civilii implicați în ostilități nu ar putea fi subiecți pasivi ai infracțiunilor contra umanității.
  • Din argumentele de text prezentate mai sus, a indicat că reiese și un alt aspect critic al modului de soluționare a acestui dosar, mai precis acela că procurorii militari au introdus nelegal în cauză, în calitate de victime, cuplul dictatorial conducător al regimului comunist, respectiv pe (Nicolae și Elena Ceaușescu – n.r.) care, deși erau persoane civile (deci îndeplineau formal prima condiție), în opinia clienţilor săi, au fost direct implicați în ostilități, fiind chiar coordonatorii principali ai represiunii din perioada 16-22 decembrie 1989 în urma căreia au fost ucise sute de persoane civile inocente și vătămate altele, de ordinul miilor, care au fost rănite sau arestate nelegal.
  • Pentru acest motiv, a opinat că introducerea soţilor (Ceaușescu – n.r.) în acest proces în calitate de victime ale infracțiunilor contra umanității este o mare eroare juridică.
  • De asemenea, a criticat actul de sesizare al instanţei prin care procurorul a înlăturat din dosar miile de victime ale evenimentelor din decembrie 1989 din perioada 16-22.12.1989, considerând că au fost încălcate toate drepturile legitime.
  • Cu privire la militarii uciși/răniți/reținuţi nelegal în cadrul evenimentelor din decembrie 1989, începând cu data de 22.12.1989, orele 12:06 (când cuplul Ceaușescu a părăsit clădirea fostului Comitet Central, renunțând astfel la puterea politică) și introduși de procurorul militar în prezenta cauză penală ca părți vătămate/civile ale infracțiunilor contra umanității, prev. și ped. de art. 439 C.p. în mod nelegal în opinia clienţilor săi, a precizat că parchetul era obligat să le confere astfel de calități procesuale dar în cadrul altei infracțiuni, eventual în cadrul infracţiunii prevăzute de art. 440 C.p. și denumită „Infracțiuni de război contra persoanelor”, se arată în documentul citat.

Doru Mărieș: „Introducerea în dosar a dictatorului ca victimă este o prostie”

Motivul pentru care Elena și Nicolae Ceaușescu sunt considerate „părți vătămate” în Dosarul Revoluției a fost explicat de către președintele Asociației „21 Decembrie 1989”, Doru Mărieş.

Acesta a declarat că în momentul în care procurorii au luat evidenţa persoanelor decedate de la Târgovişte, printre cei morţi au fost trecuţi şi cei doi, fostul dictator şi soţia acestuia, deoarece aceştia au fost executaţi prin împuşcare în data de 25 decembrie 1989.

„În acest dosar sunt părţi vătămate persoanele inocente care au ieşit fără armă şi care s-au luptat cu un regim criminal. Ca să vii şi să îl introduci în dosar pe Ceauşescu Nicolae – care era decident până în 22 decembrie – este o prostie din punctul de vedere al modului de pregătire al acestui individ în Facultatea de Drept: este vorba despre (procurorul de caz – n.r.) Cătălin Piţu. (…) Pur şi simplu, când au trecut în evidenţa celor ucişi i-au trecut şi pe cei doi. Dar repet: aceşti doi oameni, conducătorul statului şi soţia lui, au fost decidenţi, au dat ordin, au transmis alarma de luptă Radu cel Frumos în 17 (decembrie 1989- n.r.) la Timişoara. Au murit oameni din cauza ordinelor date de ei. Aceşti oameni nu pot fi părţi vătămate în dosar, nici măcar în cel după 22 decembrie”, a declarat Doru Mărieș.

Ion Iliescu a produs o baie de sânge pentru a păstra puterea

Procurorii SPM notează că, începând cu data de 22.12.1989 (orele 16.00) și până la data de 30.12.1989, Ion Iliescu s-a folosit de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României).

  • Prin apariţiile sale la TVR şi comunicatele CFSN, Ion Iliescu a desfăşurat o activitate sistematică şi generalizată de dezinformare a populaţiei României şi a opiniei publice internaţionale cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare securist-teroriste şi necesitatea lichidării acestora.
  • El a acționat în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea unei psihoze securist-teroriste, cu scopul de a-şi asigura, în contextul Revoluţiei române, accederea la putere, menţinerea şi consolidarea puterii politice în stat.

Gelu Voican Voiculescu a „tocat” Arhiva Securității

Cu privire la Gelu Voican Voiculescu procurorii SPM notează că, în calitate de veritabil factor de decizie politico-militară al CFSN, în intervalul 22 decembrie (orele 16.00) – 30 decembrie 1989, a săvârșit în mod direct fapte prin care a generat și amplificat psihoza securist-teroristă existentă în acest interval de timp.

  • „La data de 31.12.1989, inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican a fost numit în funcția de comandant al structurilor fostului Departament al Securității Statului, calitate din care a avut acces la arhiva fostului DSS şi s-a ocupat de gestionarea acesteia.
  • Aspectul este deosebit de important, având în vedere că a fost probată preocuparea constantă a puterii politico-militare care în decembrie 1989 a preluat puterea totală în România de a distruge probele apte să conducă la aflarea adevărului cu privire la conduitele din decembrie 1989 aparținând factorilor decizionali ai acestei puteri dar și cu privire la alte realități anterioare intervalului revoluționar”, potrivit rechizitoriului
.

Iosif Rus, vinovat pentru masacrul de la Aeroportul Otopeni

Cu privire la generalul Iosif Rus, procurorii SMP rețin că acesta, începând cu după-amiaza zilei de 22.12.1989, în mod sistematic și în deplină cunoștință de cauză, în calitate de șef al Aviației Militare (împreună cu ceilalți factori decidenți ai Consiliului Militar Superior, subordonat CFSN) a săvârșit fapte infracțional-diversioniste, cu consecințe foarte grave.

  • „Cel mai grav incident petrecut în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost marcat prin episodul tragic consumat în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989 în faţa Aeroportului Internaţional Otopeni. În conjunctura din decembrie 1989 a fost vorba despre confruntarea violentă dintre trupele MApN şi cele ale DSS, în condiţiile în care, prin dezinformări succesive, cadrele MI-DSS erau percepute ca fiind ostile Revoluţiei și aflate sub comanda fostului preşedinte.
  • Incidentul s-a soldat cu 48 de morţi (40 de militari şi 8 civili) şi 15 răniţi. Civilii decedaţi în acest eveniment se aflau într-un autobuz care asigura în mod curent legătura între Bucureşti şi Aeroport, ajuns în zonă exact la momentul declanşării focului fratricid.
  • Asupra acestui mijloc de transport în comun, militarii din dispozitivul de apărare al aeroportului au deschis focul, presupunând (fiind sub efectul psihozei) că este folosit de securiști-terorişti”, se arată în actul de sesizare al SPM.

Quarterly Report - Editia 4

Un panou publicitar, doborât de furtună, a ucis douăsprezece persoane și a rănit alte 60. Imagini teribile cu momentul prăbușirii VIDEO
Un panou publicitar, doborât de furtună, a ucis douăsprezece persoane și a rănit alte 60. Imagini teribile cu momentul prăbușirii VIDEO
Douăsprezece persoane au fost ucise şi cel puţin 60 au fost rănite când un panou publicitar s-a prăbuşit luni din cauza unei puternice furtuni la Mumbai, au anunţat autorităţile...
Orice vot pentru extremiști scade relevanța României în PE
Orice vot pentru extremiști scade relevanța României în PE
Toate planurile despre viitorul Europei depind de cum se va vota la alegerile pentru PE. Candidați și oameni de afaceri au discutat despre oportunități și provocări, la invitația Camerei de...
#rechizitoriu, #Ion Iliescu, #crime impotriva umanitatii, #Nicolae Ceausescu, #victime, #dosarul Revolutiei , #justitie