Superficialia, Alandalia, Românistan

Trăim într-o societate stricată pe care nu avem nicio intenție să încercăm să o reparăm. Nu întâmplător am pierdut în ultimii ani milioane de români care au ales calea străinătății: statul i-a abandonat, au procedat la fel abandonând statul. În lipsă de repere, România pare că și-a pierdut busola morală. Pierduți în starea de "Asta e!", suntem capabili doar să ne predăm hazardului și să murmurăm un "Doamne ajută!" fals, un fel de invitație pentru Divinitate de a rezolva orice nu avem noi chef să facem.

Ca organism colectiv, acceptam cu resemnare orice nedreptate. Prin fapte ne învățăm copiii - zi de zi - că solidaritatea este pentru alții, că empatia este contraindicată și că nepăsarea și egoismul sunt căi către succes. Promovam pe toate canalele lipsa de coloană vertebrală. Vorbele nu au nicio valoare dacă sunt contrazise de fapte. Suntem conduși mereu, cu acceptul nostru, de cei mai nepotriviți dintre cei nepotriviți. Pleava societății este noul reper. Tonul ridicat pulverizează orice argument, împărat al locului este exemplarul cu vocea cea mai puternică, nu personalitatea cu mintea cea mai luminată. Superficialitatea domină existența cotidiană, fițele eclipsează meritele, vehemența bate mereu consistența. Nimicul este promovat ca valoare supremă. Eșecul educației, amatorismul și reaua-credință a decidenților, fragilitatea justiției și inconsistența statului ne-au adus în acest punct dificil! Din nefericire nu doar statul este eșuat, a eșuat societatea românească. Fiecare dintre noi suntem atât parte a problemei cât și parte a posibilei soluții. În fața nedreptății, lipsa de atitudine se numește lașitate. Suntem pe cont propriu, deși decontul este comun.

Bolnavii din spitale nu au cele trebuincioase? Nu sunt rude cu noi, nu ne interesează. Elevii sunt victime ale bullyingului și ale violenței? Hai, domnule, că și pe vremea noastră era la fel și nu a murit nimeni din asta! Toate regulile pământului sunt încălcate? Nu este problemă, noi o luăm pe scurtătură, ne băgăm în față, punem o pilă, dăm din mâini, vorbim cu cine trebuie, ungem în stânga și în dreapta, găsim excepții doar pentru noi, ne descurcăm că așa-i românul, nu încălcăm legi, doar le fentăm. Șoferii drogați sau beți produc victime și nu sunt aspru sancționați? Societatea nu ia atitudine! Nerespectarea regulilor produce victime de tip Crevedia, 2 Mai etc? Din nou, lipsă de reacție și implicare civică. Comunități întregi sunt devalizate de clanuri politice mafiote? Zero reacție, respectivii câștigă din nou la viitoarele alegeri. Ne vrem frumoși, buni, fără pată.

Vulnerabilitatea societății românești se ascunde în vălul nepăsării care acoperă cu meticulozitate chipurile majorității compatrioților. Este un șofer agresat în trafic? Nu este treaba noastră. Aruncă cineva deșeuri pe marginea drumului? Nu ne privește! Este un om căzut pe stradă? Nu îl cunoaștem! Hoții de buzunar intră în acțiune? Nu ne băgăm. Statul umilește un cetățean? Nu avem reacție, este problema respectivului! Pentru a ne justifica lașitatea (lipsă de atitudine, așa ne place să o alintăm), o dăm pe fatidic și pe neșansa de a ne fi născut aici. Deși ne arătăm zi de zi carențele și limitele, deși suntem campioni mondiali la numit incompetenți în funcții publice, vedem în jurul nostru doar merite, ne credem buricul pământului. Atunci când identificăm probleme - care niciodată nu apar din vina noastră - invocăm clemența Divinității, nu articole din legi, bune practici sau norme morale. Nu învățăm niciodată lecții, facem aceeași greșeală de zeci de ori. Călcăm neperturbați prin pâcla nepăsării sociale care depășește nivelul maxim admisibil. Suntem mândri nevoie mare că suntem români, că ne tragem din daci, vrem doar produse românești, toți ceilalți ne vor răul. Nu contează că exprimăm strident aceste lucruri într-o limbă română stâlcită, plină de agramatisme, dovezi tangibile de analfabetism funcțional și dezacorduri, mândria este mai presus de regulile gramaticale sau bunele maniere!

Pe 11 septembrie începe școala, să ne liniștim, copiii noștri sunt pe mâini sigure, sistemul educațional este fără fisură! Așteptăm cu nerăbdare mărețele discursuri de început de an din curțile școlilor în care va ploua cu promisiuni. Nu vom avea festivism ieftin, nu va fi un festival de promisiuni politice, nu va triumfa lipsa de consistență, nu vor fi festivități de deschidere anoste centrate pe interesul politic al momentului, nu pe interesul elevului român. Vom avea prelați, primari, consilieri, directori, polițiști, inspectori, deputați și senatori, secretari de stat, miniștri. Va fi frumos, Doamne ajută!

Zeno Sustac este doctor in filosofie, conflictolog, mediator, avocat, parinte, membru in Consiliul de Mediere din anul 2009, expert european in domeniul medierii, scriitor in domeniul Rezolvarii Alternative a Disputelor, coordonator & fondator al grupului "Parintii Elevilor din Romania".

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

A treia medalie pentru România la Campionatul European. Bilanțul după prima zi de finale

Echipajul de 8 plus 1 masculin al României, format din Mihăiță Țigănescu, Ciprian Tudosă, Florin Arteni, Mugurel Semciuc, Constantin Adam, Sergiu Bejan, Ștefan, Berariu. Florin Lehaci,...

România a dat startul la medalii la Europeanul de canotaj. Cum s-a terminat prima finală din Ungaria

Echipajul de patru rame feminin al României, alcătuit din Mădălina Bereş, Maria Lehaci, Magdalena Rusu şi Amalia Bereş, a câştigat medaliile de argint, sâmbătă, la Campionatele Europene...