Epidemia de rujeolă se extinde îngrijorător. Sute de cazuri în ultima săptămână

Numărul total de cazuri confirmate de rujeolă (pojar) a ajuns la 2.455, în creștere cu 445 în ultima săptămână, conform datelor publicate miercuri, 20 decembrie, de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

Cele mai multe cazuri, respectiv peste jumătate din îmbolnăvirile din țară, sunt în județele Mureș și Brașov. Epidemia s-a extins în 34 de județe și municipiul București, față de 29 de județe plus Capitala, în urmă cu o săptămână.

Creșterea numărului de cazuri s-a accelerat, în ultima săptămână fiind raportate 445 de noi îmbolnăviri, reprezentând 18% din totalul celor confirmate de la începutului anului 2023 și până în prezent.

În ultima săptămână nu a fost înregistrat niciun deces din cauza rujeolei.

Cei mai afectați de epidemia de rujeolă sunt copiii cu vârsta de până la 4 ani.

Ministerul Sănătății a anunțat, în urmă cu două săptămâni, că a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, în condițiile în care se înregistrau aproape 2.000 de cazuri în 29 de județe.

Rujeola este o boală virală extrem de contagioasă care poate fi contractată la orice vârstă și care se poate răspândi pe scară largă. Este o boală gravă care poate duce la complicații și chiar la deces, conform portalului european de informații despre vaccinare.

Virusul rujeolei se transmite prin stropii din aer produși când persoana infectată tușește sau strănută. Stropii care conțin virusul pot rămâne în aer mai multe ore, iar pe suprafețele contaminate virusul rămâne contagios până la 2 ore. Persoana bolnavă poate transmite rujeola chiar înainte de apariția erupției (de obicei 4 zile) și timp de aproximativ 4 zile după apariția erupției.

Rujeola se răspândește cu ușurință în rândul persoanelor nevaccinate. Se estimează că o persoană cu rujeolă poate transmite infecția, în medie, la 12-18 persoane neprotejate.

La 30% din copiii și adulții bolnavi de rujeolă pot apărea complicații, ca de exemplu otite, diaree sau pneumonii. Pneumonia este cea mai frecventă cauză de deces în rândul deceselor legate de rujeolă.

Rata mortalității în cazul rujeolei este de 1-3 persoane la 1 000 de cazuri, cel mai mare risc fiind la copiii cu vârsta sub cinci ani și la persoanele imunocompromise.

La circa 1 pacient cu rujeolă din 1 000 apare inflamația țesutului cerebral (encefalită), o afecțiune care duce la handicap neurologic permanent în aproximativ unul din patru cazuri.

De asemenea, foarte rar, o infecție persistentă cu virusul rujeolei poate produce panencefalită sclerozantă subacută (PESS), o boală în care nervii și țesutul cerebral degenerează progresiv și care este mai probabil să apară dacă infecția cu rujeolă are loc la o vârstă mai mică. PESS apare de obicei după câțiva ani de la îmbolnăvirea pacientului cu rujeolă, în medie după 7-10 ani de la infectare. Printre simptome se numără schimbări de personalitate, deteriorare graduală a stării mentale, spasme musculare și alte simptome neuromusculare. PESS nu se vindecă și duce întotdeauna la deces.

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...

Alin Nica vrea un nou mandat pentru şefia CJ Timiș, din partea Alianţei Dreapta Unită, după ce a plecat din PNL. „PSD doreşte să ţină România în sărăcie”

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, şi-a lansat, sâmbătă, candidatura pentru un nou mandat la şefia administraţiei judeţene, susţinut de Forţa Dreptei Timiş, care face...