Crește numărul românilor cărora salariul le ajunge de pe-o lună pe alta. Câți vor să își schimbe locul de muncă din cauza scumpirilor

Numărul angajaţilor din România care vor să-şi schimbe locul de muncă este în creștere pe fondul inflaţiei, în condițiile în care peste jumătate dintre respondenți au declarat că le ajunge doar pentru cheltuielile de zi cu zi, arată un sondaj PwC.

”Numărul angajaţilor din România care vor să-şi schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni a crescut în 2023, 18% dintre respondenţii ediţiei curente a sondajului PwC Hopes & Fears Workforce exprimându-şi această intenţie, faţă de 16% în 2022. Cei mai predispuşi să-şi schimbe locul de muncă sunt tinerii din Generaţia Z, însemnând angajaţii cu vârste cuprinse între 18-26 de ani, respectiv 28% dintre ei, urmaţi de 22% dintre Millenials, cei cu vârste între 27 şi 42 de ani”, relevă sondajul.

În acest context, procentul angajaţilor din România cărora salariul le ajunge doar pentru cheltuielile curente a urcat de la 55%, la 57% în acest an, iar 13% spun că se descurcă greu să plătească facturile în fiecare lună. În acelaşi timp, a crescut uşor procentul angajaţilor care vor să ceară o mărire de salariu, de la 40% în 2022, la 41% anul acesta, în schimb s-a redus procentul celor care vor să ceară o promovare, de la 39%, la 31%. Pentru a-şi suplimenta veniturile, 10% dintre angajaţii din România spun că au un al doilea job, un procent mai mic decât cel la nivel global, de 16%.

”Încetinirea creşterii economice şi inflaţia au erodat puterea de cumpărare la un nivel record pentru ultimul deceniu, afectând veniturile angajaţilor. Deşi companiile au făcut, în general, eforturi de a atenua prin majorări salariale impactul acestui context economic, creşterea continuă a preţurilor din ultimii doi ani i-a determinat pe mulţi angajaţi să ia în considerare schimbarea locului de muncă. Astfel, pe lângă impactul crizelor multiple asupra economiei care impun transformarea modelelor de business, companiile trebuie să-şi ajusteze politicile de resurse umane”, a declarat Dinu Bumbăcea, country managing partner, PwC România.

Nivel scăzut de satisfacție la locul de muncă

Consecinţa este că nivelul general de satisfacţie faţă de locul de muncă continuă să scadă. 53% dintre respondenţii locali se declară mulţumiţi, cu un punct procentual mai puţini decât anul trecut.

”Nivelul general de satisfacţie la locul de muncă a scăzut în comparaţie cu anii trecuţi din cauza multor factori. Problemele economice, războiul, incertitudinea sanitară şi socială din perioada pandemiei au amplificat anxietatea, epuizarea - ”burn out” şi în final nemulţumirea. Ce pot face companiile pentru a ajuta angajaţii şi a le câştiga ataşamentul: să dea o mai mare importanţă stării de bine, având o abordare bazată pe date. Sunt necesare multe analize în spatele deciziilor, dar important este ca tot mai multe organizaţii să conştientizeze schimbările şi să aibă o abordare diferită”, afirmă Daniel Anghel, partner, Tax, Legal and People Services Leader, PwC România.

Companiile au metode de recrutare învechite, iar angajaţii nu înţeleg urgenţa îmbunătăţirii competenţelor, arată sondajul.

Diplomele, irelevante pentru locul de muncă ocupat

Pe o piaţă a forţei de muncă competitivă, angajatorii pierd talente valoroase din cauza unor abordări de modă veche în materie de recrutare şi dezvoltare. Spre exemplu, 37% dintre angajaţii români care au participat la sondaj spun că au aptitudini care nu reies clar din diplome sau din denumirile posturilor deţinute anterior, iar 25% spun că angajatorii se concentrează prea mult pe istoric şi insuficient pe aptitudini. Astfel că este foarte probabil ca firmele să nu recunoască abilităţile pe care angajaţii le au şi pe care ar putea să le utilizeze în folosul companiei.

Mai mult, 31% dintre angajaţii români spun că diplomele lor formale nu sunt relevante pentru locul de muncă şi alţi 37% au arătat că au ratat oportunităţi pentru că nu cunosc persoanele potrivite care să le recomande.

”Vorbim de mult timp despre discrepanţele dintre competenţele existente şi cele necesare pe piaţa muncii, în contextul digitalizării şi al transformării. Estimările arată că noile tehnologii vor afecta anual între 5 şi 10% din locurile de muncă din fiecare organizaţie. Această situaţie ar putea deveni şi mai complicată - având în vedere entuziasmul, dar şi îngrijorarea din jurul inteligenţei artificiale - şi va necesita o pregătire din ce în ce mai sofisticată, care să includă nu doar competenţe tehnice, ci şi competenţe umane precum creativitatea, comunicarea, gândirea critică şi rezolvarea problemelor. Abilităţile umane nu pot fi înlocuite de un algoritm şi îi ajută pe oameni să se adapteze la noul context şi noile tehnologii”, spune Oana Munteanu, director People & Organisation, PwC România.

Astfel, în timp ce angajatorii estimează că abilităţile angajaţilor vor fi perturbate în următorii cinci ani şi necesită perfecţionare, angajaţii gândesc puţin diferit. Doar 37% sunt de acord cu faptul că abilităţile necesare pentru a avea succes la locul de muncă se vor schimba în mod semnificativ în următorii cinci ani şi doar 42% spun că au o idee clară despre cum se vor schimba abilităţile necesare pentru munca lor în acest interval.

Impactul AI asupra carierei

Respondenţii la sondaj par a fi în mare măsură optimişti cu privire la inteligenţa artificială şi citează mai frecvent impactul pozitiv al acesteia decât pe cel negativ. Mai mult de jumătate (57%) dintre angajaţii români au ales cel puţin o afirmaţie pozitivă cu privire la impactul AI asupra carierei lor, cum ar fi că le va creşte productivitatea, va aduce oportunităţi de a învăţa noi competenţe sau va crea oportunităţi de angajare - în timp ce o treime (33%) au ales cel puţin o afirmaţie negativă.

Sondajul relevă, de asemenea, disparităţi demografice în ceea ce priveşte atitudinea angajaţilor faţă de inteligenţa artificială. Generaţiile Baby Boomers (59-68 de ani) şi Gen X (43-58 de ani) sunt mult mai predispuse să se aştepte ca AI să nu aibă impact asupra carierei lor, 39% şi, respectiv, 29%, comparativ cu 21% din Generaţia Z şi 26% din Millennials.

Sondajul, aflat la a doua ediţie în România şi a patra la nivel global, a strâns răspunsuri de la aproape 54.000 de angajaţi din 46 de ţări şi teritorii, din care peste 500 din România.

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...

Alin Nica vrea un nou mandat pentru şefia CJ Timiș, din partea Alianţei Dreapta Unită, după ce a plecat din PNL. „PSD doreşte să ţină România în sărăcie”

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, şi-a lansat, sâmbătă, candidatura pentru un nou mandat la şefia administraţiei judeţene, susţinut de Forţa Dreptei Timiş, care face...