Mari politicieni romani: Spiru Haret, reformatorul societatii romanesti

Poate parea greu de crezut, in contextul de azi, dar in Romania au existat si politicieni de isprava, oameni de cultura pe deplin devotati acestui popor.

Unul dintre ei este Spiru Haret, ctitorul scolii romanesti, coborat in ziua de azi de pe soclul sau, din ignoranta, la statutul de simbol al celui mai mare scandal din invatamantul universitar romanesc.

Dupa un an in care am avut nu mai putin de sase ministri ai Educatiei (doi dintre ei alaturandu-i-se premierului in scandaluri umilitoare de plagiat) merita sa ne amintim de cel care este considerat unul dintre marii creatori de institutii din Romania. Sa ne incurajam la gandul ca daca inaintasii nostri au putut, intr-o buna zi, o sa putem si noi.

A parasit Parisul pentru Bucuresti

Armean de origine, Spiru Haret s-a nascut la 15 februarie 1851, la Iasi, in familia unui judecator. A studiat la Dorohoi, Iasi si Bucuresti, iar in 1851 si-a luat licenta in matematica la Paris. A fost primul om de stiinta roman care si-a sustinut doctoratul in matematica la Paris. Se intampla in anul 1876, iar teza a purtat titlul "Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitelor planetare".

Date fiind aprecierile de care se bucura din partea unor mari matematicieni ar fi putut lesne sa ramana in Franta si sa isi croiasca o stralucitoare cariera stiintifica. A ales sa revina acasa si sa devina un "om al scolii".

Incepand din 1878 si pana in 1910 Spiru Haret a fost profesor la Universitatea din Bucuresti, la Facultatea de stiinte, sectia fizico-matematici. De asemenea, a predat diverse discipline matematice si la Scoala de poduri si sosele dar si la Scoala de ofiteri de artileri si geniu. A profesat pana cand a iesit la pensie, in 1910, iar timp de doi ani a mai tinut prelegeri la Universitatea populara. A incetat din viata in 1912.

"Ca profesor era model. Prelegerile lui erau de o precizie si o claritate maiestrita", scria fostul sau elev I. Simionescu.

"Haret, cu o voce moderata, egala, isi ducea lectia pana la capat facand necontenit uz de tabla. Ii placea sa scruteze studentii, pentru a-si da seama in oarecare masura de gradul lor de patrundere. Cand i se parea ca n-a izbutit sa se faca inteles pe deplin revenea", il descria academicianul profesor Victor Vilcovici.

Pentru succesele obtinute pe taram stiintific, Spiru Haret a fost numit in 1879 membru corespondent al Academiei Romane si a devenit membru activ in 1892.

Ani de activitate sustinuta pentru a ajunge ministru

In paralel, Spiru Haret a ocupat mai multe functii publice care i-au permis sa cunoasca in profunzime modul in care era organizata scoala romaneasca si in care erau elaborate actele legislative si administrative. In 1884 a inaintat cunoscutul "Raport general asupra invatamantului prezentat domnului ministru de Instructiune si Culte", raport pe care in 1885 l-a prezentat si Academiei Romane pentru premiere.

Spiru Haret a ocupat de trei ori functia de ministru al Instructiunii Publice, cum se numea atunci ministerul care se ocupa de invatamant si educatie (1897-1899, 1901-1904, 1907-1910).

In primul sau mandat, de numai doi ani, a pus in aplicare parte dintre proiectele pentru care nu gasise intelegere la ministrii anteriori. A trecut prin parlament doua legi fundamentale, cea a invatamantului secundar si superior (1898) si a invatamantului profesional (1899). Tot in ministeriatul sau s-a adoptat programa scolilor secundare, s-au elaborat regulamentele pentru toate treptele din sistemul de invatamant si au fost infiintate gradinitele si cantinele scolare.

In cel de-al doilea mandat de ministru, Spiru Haret a fost nevoit sa repuna in vigoare legile invatamantului, anulate de noul guvern in 1900, si a actionat pentru restructurarea sistemului de invatamant in raport cu noile cerinte ale societatii, infiintand un mare numar de scoli profesionale elementare si inferioare.

Spiru Haret a extins durata anilor de studiu pana la opt ani, asa cum era si in celelalte tari europene, a unificat invatamantul primar elementar in toata tara, s-a ingrijit de editarea de carte scolara in asa fel incat manualele, printr-un pret mic, sa fie accesibile si copiilor saraci, a pastrat impartirea liceului in sectii distincte cu profil clasic, real sau modern, a desfiintat examenul de absolvire de la sfarsitul liceului si a stabilit ca inscrierea in facultate sa se faca doar in urma unui examen de admitere.

Cateva cifre edificatoare pentru perioada 1897-1910 in care s-au pus in aplicare reformele sale arata ca s-au ridicat in toata tara 2.343 de scoli (dintre care 1.980 in timpul in care Haret a fost ministru), iar rata analfabetismului a scazut cu aproximativ 20%. De asemenea, frecventa elevilor la scoala a crescut cu 50% in anul scolar 1909-1910, fata de anul scolar 1897-1898.

Din scrierile vremii reiese ca Spiru Haret a avut si un alt merit incontestabil. Pentru a-si putea realiza reformele scolare s-a consultat cu un numar mare de colaboratori: de la minister, din randul cadrelor didactice din intreaga tara, dar si cu specialisti in toate domeniile sau diversi oameni de cultura.

Demn de mentionat este si ca Spiru Haret este cel la initiativa caruia i-a fost cumparata lui George Enescu vioara Stradivarius.

Principalele sale deziderate

Toata activitatea lui Spiru Haret a stat sub semnul unor deziderate ce s-au regasit inclusiv in legislatia scolara pe care a promovat-o. El avea convingerea ca scoala trebuie sa contribuie la ridicarea culturala si materiala a poporului roman, el era un promotor al obligativitatii si gratuitatii invatamantului primar, sustinand ideea de instructie si educatie egala pentru toti copiii, si de la orase si de la sate .

"Contam sa apropiem scoala de popor, sa o facem sa fie iubita si respectata, sa fie centrul de unde sa porneasca curentele cele bune si sanatoase pentru inaltarea si intarirea neamului", sustinea Spiru Haret.

Totodata, el dorea ca invatamantul sa aiba un caracter cat mai practic, mai apropiat de necesitatile reale de dezvoltare economica a tarii. Spiru Haret a promovat dezvoltarea invatamantului tehnic-profesional si diferentierea invatamantului superior de invatamantul mediu si a avut convingerea ca trebuie sa se tina cont si sa fie respectate particularitatile de varsta si individuale ale copilului.

In acelasi timp, el credea cu tarie in rolul social al educatiei, sustinand ca elevii trebuie sa fie educati in spiritul dragostei fata de munca si fata de patrie.

"Scopul invatamantului insa nu este numai instruirea, ci si educatia tinerimii si aceasta a doua parte este mai importanta si mai grea de realizat decat cea dintai", sustinea el.

Un alt principiu fundamental pentru Spiru Haret a fost acela al necesitatii pregatirii continue a cadrelor didactice, atat ca specialisti, cat si ca pedagogi. "Un bun profesor cu o programa mediocra da tot mai bune rezultate decat un profesor mediocru cu cea mai buna programa", spunea el.

O deosebita grija a manifestat pentru imbunatatirea situatiei materiale a cadrelor didactice, mai ales prin cresterea salariilor lor. De asemenea, el s-a straduit necontenit sa ridice prestigiul cadrelor didactice, un bun exemplu fiind crearea medaliei onorifice "Rasplata muncii pentru invatamantul primar"(1898).

"Invatamantul unei tari este chemat sa indeplineasca un intreit scop. In prima linie, el trebuie sa formeze buni cetateni. In a doua linie, el trebuie sa procure tuturor tinerilor fondul de cunostinte care este indispensabil oricarui om in viata, fara deosebire de treapta sociala: acesta este invatamantul obligatoriu. In fine, el mai trebuie sa formeze contingente pentru toate carierele care sunt necesare pentru viata completa si armonica a statulu", scria Spiru Haret in 1903, in "Raport asupra activitatii Ministerului Instructiunii Publice si al Cultelor".

Personalitate marcanta a PNL

Pe langa binecunoscuta activitate didactica si stiintifica, Spiru Haret a fost si una dintre personalitatile marcante ale Partidului National Liberal, fiind unul dintre principalii initiatori ai proceselor de modernizare a Regatului Romaniei.

In afara celor trei mandate de ministru detinute, el a fost deputat in cinci parlamente (1896-1912).

Spiru Haret a lasat in urma lui si conceptul de "haretism", potrivit caruia orice politica reformatoare se va dovedi eficienta doar in masura in care, la realizarea ei practica, vor participa efectiv toate categoriile sociale.

Potrivit conceptiei sale, pentru ca aceasta participare sa fie reala, reforma sociala trebuie pregatita printr-un amplu program cultural, educational, social si economic, de care trebuia sa beneficieze in primul rand taranimea, in timp ce rolul promotor trebuia sa fie detinut, in primul rand, nu de clasa politica, ci de scoala, conceputa ca institutie educationala in sens larg, si de invatatori.

"Despre Spiru Haret se spune ca este omul scolii, ctitorul scolii romanesti, reducand astfel personalitatea lui la o singura dimensiune. Intr-adevar, Haret a reformat invatamantul romanesc, iar unele dintre ideile sale continua sa staruie pana astazi. Se neglijeaza, insa, faptul ca Spiru Haret este, in realitate, un reformator al societatii romanesti", a afirmat prof. univ. dr. Constantin Schifirnet, cel care a editat cele 11 volume din "Operele lui Spiru Haret", intr-un interviu acordat pentru Adevarul.

Firea, încrezătoare că va câștiga Primăria Capitalei: ”Bucureștiul arată mult mai rău decât acum 4 ani”

Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Gabriela Firea, a declarat vineri că are încredere în şansele sale la alegeri, pentru că Bucureştiul arată "mult mai rău decât acum patru ani"....

BEC a aprobat desființarea Alianței PSD-PNL pentru București. S-au creat alte 6 alianțe pentru toate sectoarele capitalei

Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti a decis înregistrarea Acordului de desfiinţare a protocolului de constituire a Alianţei Electorale PSD-PNL încheiat la nivelul...