Ce a avut si ce a pierdut Rosia Montana?

Rosia Montana, o localitate miniera din Muntii Apuseni, cu veche traditie in exploatarea metalelor pretioase din Europa, a intrat in atentia opiniei publice dupa ce o firma canadiana, Gabriel Resources, a facut publica dorinta de a extrage aur din zona.

Proiectul de la Rosia Montana a fost primit cu rezerve din partea mai multor ONG-uri, care si-au exprimat temerea ca exploatarea miniera din acea zona, in care se afla cateva biserici si cimitire, precum si ruinele cetatii romane Alburnus Maior, ar putea afecta mediul si obiectivele culturale.

Planul de exploatare al companiei Rosia Montana Gold Corporation

Conform reprezentantilor Gabriel Resources, intreaga exploatare miniera de la Rosia Montana se va intinde pe 23,8 kilometri patrati, iar cea de la Bucium pe 32,1 kilometri patrati. Prima mina ar urma sa fie construita in aproximativ 3 ani. Exploatarea va dura 16 ani, iar reecologizarea alti 5 ani. Printre altele, proiectul prevede construirea a trei baraje, unul de decantare, unul pentru captarea apelor acide si un bazin secundar. Suprafata barajului de decantare la final va avea o inaltime de 185 de metri, in timp ce iazul de decantare va avea o suprafata de 300 de hectare.

Reprezentanta canadienilor in Romania este Rosia Montana Gold Corporation, o societate infiintata in 1999, in judetul Alba, in care actionari sunt compania miniera de stat Minvest Deva, cu 19,3%, Gabriel Resources, cu 80% si alti actionari minoritari, cu 0,7%.

Canadienii vor sa angajeze, in primii ani de la inceperea exploatarii, aproximativ 3.000 de persoane si planuiesc sa investeasca aproximativ 1,7 miliarde de dolari in 17 ani.

"Va fi un castig in proportie de 48 % pentru statul roman si 52% pentru Gold Corporation. Practic, statul va castiga fara sa investeasca nimic, noi vom investi in exploatarea miniera, dar si in reabilitarea si reecologizarea zonei. La Rosia Montana stam cu picioarele pe 7,5 miliarde de dolari. Dintre acestia, aproximativ 4 miliarde vor reveni statului roman", a declarat in luna mai, anul acesta, managerul RMGC, Dragos Tanase.

Pentru a obtine accesul la terenurile necesare dezvoltarii proiectului minier, compania Rosia Montana Gold Corporation a cumparat, intre 2002 si 2008, aproximativ 78% din totalul proprietatilor rezidentiale din zona industriala a proiectului. Oficialii RMGC au spus ca achizitia s-a facut numai dupa negocieri cu proprietarii, pe baza principiului "dorinta libera de a cumpara, dorinta libera de a vinde".

Din studiile efectuate, in zona Rosia Montana se afla cel mai mare zacamant aurifer din Europa, adica aproximativ 314 tone de aur si 1.600 de tone de argint. Reprezentantii RMGC au explicat ca fiecare tona de minereu procesat contine 1,42 grame de aur si aproximativ 6 grame de argint. In conditiile in care canadienii si-au propus sa proceseze 40.000 de tone de minereu pe zi, din muntii de la Rosia Montana vor fi extrase aproximativ 6,5 kilograme de aur zilnic.

Proiecte imobiliare ale RMCG pentru stramutarea locuitorilor din Rosia Montana

Rosia Montana Gold Corporation a elaborat un plan pentru comunitatea locala, oferind doua alternative imobiliare pentru stramutare: Piatra Alba si Recea. La Piatra Alba, aflata la 5 kilometri de Rosia Montana, canadienii subventioneaza cu 25% pretul de constructie a casei si cu 50% pretul terenului, restul fiind achitat de locuitori, din fondurile primite de la companie ca urmare a vanzarii vechilor case. Potrivit proiectului, noul sat ar urma sa numere aproximativ 400 de case.

Controverse privind folosirea cianurii in exploatarea metalelor pretioase

Propunerea legislativa privind interzicerea folosirii cianurilor in minerit a fost initiata in 2007, de senatorii Gheorghe Funar (PRM) si Peter Eckstein Kovacs (UDMR) si a fost sustinuta de PNL.

Potrivit lui Eckstein Kovacs, membru in comisia juridica a Senatului, in martie 2008, initiativa a intampinat dificultati in Comisia pentru Industrii de la Camera Deputatilor, unde parlamentarii PD-L si PSD s-ar fi opus ferm adoptarii legii.

Reprezentantii Coalitiei "Romania fara cianuri" au prezentat, pe 12 iunie 2008, la Cluj-Napoca, concluzia unui sondaj efectuat de IMAS la cererea sa, potrivit caruia aproximativ 66% dintre romani nu ar fi de acord cu folosirea cianurii in procesul de minerit. Sodajul a fost efectuat telefonic, pe un esantion de 1.249 de repondenti si are o marja de eroare de 2.8%.

Romanii au fost intrebati daca sunt de acord cu interzicerea cianuratiei in procesul de minerit din tara noastra prin adoptarea unei legi in acest sens.

O bucată de drum național s-a rupt până la jumătate din cauza ploilor. Pericol pentru traficul rutier într-o zonă intens circulată din județul Alba FOTO

O porțiune de aproximativ 100 de metri din DN 74A s-a surpat, în urma ploilor din ultimele zile, pe raza localității Cărpiniș din comuna Roșia Montană, județul Alba. În zonă circulația...

Continuă scandalul de la Roșia Montană. Gabriel Resources contestă în instanță sechestrul pus de autoritățile române

Acţionarul majoritar al companiei Roşia Montană Gold Corporation SA, Gabriel Resources, a dat în judecată Oficiul Registrului Comerţului de pe Lângă Tribunalul Alba, Agenţia Naţională de...