Solidaritatea care sterge mucii Romaniei (Opinii)

Acum, ca tot am petrecut sfarsitul lumii, la padure si la strand, pentru a renaste luni in autobuzul care ne duce la serviciu, sa ne vedem de apocalipsa ce ne masoara zilnic puterile si ne trimite tot acolo, in clipa de unde reluam mereu aceleasi 24 de ore, fara sa ni se para ca suntem plicticosi.

Cel putin, sa o recunoastem, ne-a trecut prin minte: si daca, totusi? Dar s-a ales praful de posibilitatea de-a pasi intr-a 25-a ora a zilei, cand puteam sa ne gandim la ce ne-a folosit, cel putin noua, romanilor.

Nu stiu alte natii cum sunt, dar noi ne simtim aproape unii de altii numai la inmormantari. Mai ales ca acolo nu trebuie dat niciun plic, si coroanele s-au ieftinit.

Ne aducem aminte intamplari din viata celui care a pasit spre adevar, ii evocam personalitatea, ne revoltam, dar suntem impreuna.

Asa ca, ma intreb: un cutremur care sa ne rada pe multi, sa putem sa ne plangem mortii fara sa-i mai barfim, sa retinem numai ce ne-au spus bun, odata, e cel mai groaznic lucru care ni se poate intampla?

Nu stiu! Si de nenorocire sunt in stare sa profite politicienii. De fapt, mai ales de ea. Ne spune istoria oficiala ca in momente nasoale, poporul roman si-a cusut aripi la glezne si a organizat o pasare mare, care l-a scos din rahat. Motiv pentru care merg la urmatorul nivel al angosei si pun intrebarea urmatoare: ce inseamna rahatul la romani?

Depinde dupa facultati, cum spunea un stralucit filosof al infinitului intr-o poveste a lui Marin Preda, care poate sta in biblioteca de istorie fara sa fie zugravita de un cronicar al curtii.

Daca aplicam acestui maro national principiul majoritatii descoperim ca odata cu democratia trebuie consolidat si bolul alimentar, prin urmare nu intereseaza viziunea proprie asupra absolutului, si doar senzatia de apartenenta la un grup care-l constata. Iar in materie de devenire, romanul e cu fundul in doua luntri: cheama ajutorul pentru sine, dar nu este in stare sa-l ofere celorlalti.

Si atunci, daca nici macar o manifestatie mai de Doamne-ajuta nu este in stare sa presteze, iar supermarketurile nu anunta pierderi, ci cresteri de vanzari, de ce sa priceapa politicienii ca situatia e albastra?

Si ce sa faca tara asta, ma intreaba greierele Jiminy, sa boceasca in cor, poate-i sterge careva mucii? Pai de asta spuneam eu ca un cutremur nu e ultima optiune. Numai ca aia, castravetii maro din Parlament, nu stau in cladiri cu buline rosii. Deci ne trebuie altceva. Nu un vot cat mai rapid, pentru ca primenirea unor necajiti prin inlocuirea cu niste ipocriti nu salveaza Romania. Ci o campanie nationala in doi timpi: in primul rand, constientizarea nenorocirii proprii, a neputintei, a singuratatii, apoi un alfabet al solidaritatii. Tu poti invinge, tu poti renaste!

In care cei care au stiut sa aleaga drumul, sa-l desluseasca tuturor. Nu am depasit nevoia de a ne arata cineva cum sa mergem, dar daca ne plangem de asta nu rezolvam nimic. Exista romani puternici, exista povesti de succes, doar ca nu afla nimeni. Oare, telespectatorii chiar sunt fericiti?

Burduja, la depunerea candidaturii pentru Primăria Capitalei: „Îl provoc pe Nicuşor Dan la o dezbatere. Vreau să văd dacă are curajul să se lupte cu mine” VIDEO

Liderul PNL Bucureşti, Sebastian Burduja şi-a depus, sâmbătă, 27 aprilie, candidatura la Primăria Capitalei, şi a declarat cu acest prilej că îl provoacă pe actualul primar la o dezbatere...

CTP, devastator cu Piedone: ”Candidatul Parizer Usturoi. Așa un afront?... Semn rău pentru interlopul poporului”

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat cu aciditate ultima ieșire publică a lui Cristian Popescu Piedone, candidat la Primăria Capitalei, care și-a prezentat programul cu care vrea să...