D. Sandesc, Ministerul Sanatatii: E o psihoza. Strada are dreptate. Infectiile sunt pretul pentru a salva Interviu

Puteam sa evitam infectiile intraspitalicesti daca nu intubam pacientii si nu le puneam catetere, dar fara ele mureau toti. Unii dintre ranitii care au fost refuzati de spitalele straine pentru ca pareau ca nu au nicio sansa sunt bine acum, afirma secretarul de stat in Ministerul Sanatatii, prof. univ. dr. Dorel Sandesc, medic primar ATI.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Dorel Sandesc a facut un inventar al lucrurilor care au mers bine si al celor care au mers prost in sistemul sanitar in cazul Colectiv.

Prof. univ. dr. Sandesc ne-a raspuns la intrebarile momentului: aveau ranitii o sansa in plus daca erau transferati mai repede, ce a lipsit din spitale, cum luptam cu infectiile intrapitalicesti, cine a decis transferurile in strainatate, cand si cine i-a triat pe raniti.

Cred ca lucrul cel mai important dupa Colectiv este sa vedem ce a mers bine si ce prost in reactia sistemului sanitar pentru a corecta. Ce considerati dvs ca a mers bine, pe analiza de pana acum?

Ceea ce conteaza e rezultatul. Mortalitatea, principalul indicator tehnic, stiintific, nu subiectiv, se incadreaza in limitele normale pe plan international. Avem o mortalitate globala de 23-24%, putin mai mica in tara decat in strainatate, dar asta e si consecinta faptului ca cei transferati erau mai gravi.

La pacientii care au decedat, suprafata arsa era in medie de 48-49%. La aceasta suprafata, conform ultimei analize sistematice a arsurilor majore in Europa, mortalitatea este in jur de 20%. Dar daca exista si arsuri de cai aeriene, asa cum aveau foarte multi dintre pacientii nostri, mortalitatea creste. La noi mortalitatea pacientilor cu arsuri de cai aeriene, mortalitatea este de 33,3%.

Bine a fost ca medicii au avut tot ce le-a trebuit.

Au avut?

Au avut. Exista acel pachet - actiune prioritara pentru pacientul critic, pentru care m-am luptat inca inainte de a fi in minister, deoarece banii pe care ii dadea CNAS pentru acesti bolnavi erau total insuficienti.

Imi aduc aminte cand eram la Timisoara in sectia ATI si veneau arsi grav din Valea Jiului. Intr-o zi terminam tot ce aveam si asteptam ingrijorati sa vina ambulanta cu solutii perfuzabile din Serbia si Ungaria.

Programul acesta finanteaza ce lipsea in spitale, de la medicamente, consumabile pentru tehnici avansate care tin in viata pacientii critici. In 2015 acest program a depasit 240 de milioane de lei.

Totusi, au aparut tot felul de informatii, SMS-uri in care medicii cereau anumite medicamente, anumite substante care lipseau din spitale.

Au fost situatii punctuale in care farmacia spitalului nu a avut intr-un anumit moment un anumit medicament, dar ponderea lor a fost extrem de mica in raport cu necesarul urias acoperit.

Si sa stiti ca pe langa acest program ministerul a suplimentat la cerere toate sumele solicitate de spitalele implicate, cu inca 23,6 milioane.

Totodata, a existat acuzatia ca nu ar fi fost folosite cele mai moderne materiale, de exemplu pansamente speciale cu argint.

S-au folosit de toate. S-au folosit pansamente cu substante noi foarte scumpe, in cazul carora un tub costa si 1.000 de euro. O doctorita venita din Norvegia a pozat plamanul artificial de care auzise ca exista, dar nu l-a folosit niciodata.

Este adevarat ca nu avem spitale moderne si ele sunt necesare. Iar aceste lucruri trebuie spuse. Dar programele acestea au salvat vieti si explica procentele de mortalitate care sunt in limitele normale europene.

Si ajungem la ce a mers prost. Ati spus spitalele moderne. Altceva?

O alta mare problema este lipsa de personal care nu a fost rezolvata, desi anul acesta au fost deblocate mii de posturi. Si nu a mers bine comunicarea. Multe din reactiile exagerate, uneori neadevarate, care au facut rau chiar si pacientilor, puteau fi evitate printr-o comunicare adecvata.

Din pacate, traim in societatea in care daca spui ce a mers rau nu faci decat sa creezi conditiile unei executii publice.

Ar mai fi cateva semne de intrebare. Ambulantele private au fost lasate sa intervina?

Nu m-am ocupat direct de acest aspect, tine de ISU, dar stiu ca ambulantele private au fost dirijate sa preia tot restul urgentelor din Bucuresti pentru ca toate ambulantele din sistemul public au acoperit Colectiv. Au existat si alte urgente in noaptea aceea.

Au fost refuzate spitale private care s-au oferit sa preia cazuri?

Pentru cei in faza de stabilizare nu au existat oferte. Cele care au fost se refereau toate la preluare dupa faza acuta. Dar pentru aceasta faza am preferat ofertele pentru transfer in centre de arsi. Am transferat in strainatate 40 de pacienti.

Ministerul si premierul au dat asigurari ca spitalizarea acestor pacienti va fi decontata de statul roman. Cat costa?

In medie 90 de mii de euro/luna/pacient.

Cati dintre cei transferati au murit?

10.

Intrebarea care bantuie societatea este: daca plecau mai repede, acestia 10 avea o sansa in plus?

Sunt convins ca nu. Dar selectia celor transferabili a fost facuta de medicii straini. Ei au ales pacientii pe care i-au preluat, in functie de ceea ce stiau ca pot asigura in centrele lor.

Cine i-a chemat pe medicii straini?

Cei mai multi au venit pe legaturi de minister, pe legaturi consulare, diplomatice, spitale care aveau legaturi cu Romania. Dar s-a implicat mult si societatea civila.

Cand au inceput aceste contacte cu medicii si spitalele din strainatate? Sunteti acuzati ca ati cerut ajutor foarte tarziu.

Contactele au inceput in noaptea accidentului. Este o cronologie inregistrata a comunicarilor cu ministere ale Sanatatii, cu consulate si ambasade. Medicii straini au venit si au spus "i-ati tratat corect pana acum, asa am fi facut si noi". Problema era lipsa centrelor pentru arsi mari, ceea de fapt a si justificat transferul.

Echipa venita din Anglia sa ia pacienti a stat cateva zile si a asteptat. Daca era asa o graba, daca puteau fi luati mai repede, de ce a asteptat?

Pacientii acestia erau extrem de instabili. Ati vazut ca unii dintre cei considerati transferabili s-au decompensat in timpul transportului si au murit.

Dar invers. Dintre acesti pacienti decedati pe drum sau in spitale din strainatate, unii ar fi avut o sansa in plus daca, dimpotriva, ramaneau?

Foarte greu de spus. Orice decizie in acest domeniu e un risc. Dar va pot spune altceva. Au existat pacienti, nu putini, de o gravitate extrema, netransportabili, pe care strainii au refuzat sa ii preia pentru ca prezentau risc major de mortalitate imediata si care au supravietuit aici.

Va dau doar cateva exemple, fara nume. Au fost in situatia aceasta trei pacienti de la Floreasca, care acum sunt bine. Am avut un pacient la Elias care la evaluare era intr-o stare atat de grava incat de-abia se mai putea oxigena cu aparat de respiratie mecanica. Nu putea fi dus nici pana la tomograf.

I-a fost instalat plaman-cord artificial de catre echipa de la "CC Iliescu", dupa stabilizare a fost transferat acolo, acum e constient, mananca si este bine. La Spitalul Militar au scapat toti. Spitalul Universitar a pierdut doar trei.

Ati avut cazuri in care familia a refuzat transferul?

Unul este cazul fiului unui medic profesor universitar din Bucuresti care a refuzat sa-si transfere baiatul. Pacientul a fost la un moment dat foarte grav, acum e bine.

Vad ca e o psihoza: intri in spital, te infectezi si mori. Pacientii care necesita ventilatie mecanica, in termen de 5 zile fac pneumonie asociata ventilatorului mecanic, pentru ca aceasta sonda care ajunge in trahee este o cale de intrare a unor microbi intr-un pacient imunodeprimat.

Este cea mai frecventa infectie din toate sectiile ATI si imaginati-va care este riscul pentru un pacient care, in plus, are plamanul ars si sta peste o luna intubat.

Putem sa evitam infectiile daca nu ii intubam, nu le punem catetere, dar fara aceste tehnici invazive, ii lasam sa moara. Infectiile sunt pretul pe care il platim pentru a salva o parte dintre pacientii foarte gravi cu tehnici fara de care ei mureau.

Dintre marii arsi care decedeaza in centre mari, 75% sunt infectati. Intrebarea e cum poti sa raspunzi. Eu cred ca am reusit. Desi marea majoritate erau colonizati, doar 23% au decedat.

Totusi infectiile instraspitalicesti sunt o mare problema in Romania pentru ca nu stim dimeniunile reale ale fenomenului, nu o spun eu, ci microbiologi si infectionisti cu mare experienta. Cum le aduceti la lumina?

Tendinta de subraportare e certa. Dar exista zone in care raportarea se face adecvat. La Timisoara, in sectia ATI, avem program informatic in care introducem toate testele microbiologice si se calculeaza automat in fiecare zi.

Si iese 0,2%?

Nici vorba. Nu stiu exact cat e acum, dar e cu mult mai mare. Programul ne permite sa stim ce microbi avem, la ce sunt sensibili si sa adaptam tratamentul pana primim rezultatul analizelor care pot dura si 2-3 zile.

Exista posibilitatea de a realiza un asemenea program la nivel national si vrem sa conditionam de raportarea corecta continuarea finantarii programelor pentru pacientul critic. Stimulare, nu inhibare.

Ati vorbit despre infrastructura deficitara. Nu avem niciun centru functional pentru arsi mari. Singurul existent, cel de la Floreasca, desi inaugurat, e inchis. Ce se intampla acolo?

Ministerul a asigurat finantare, a asigurat deblocare de posturi. Am inteles din comunicarile spitalului ca au facut angajari de mai multe ori, dar nu a reusit sa retina personalul si sa formeze echipa.

Doar o problema de personal? Inteleg ca e si o problema structurala, de circuite, sectia nu este legata corespunzator de zonele pentru investigatii, dupa cum lasa sa se intelega chiar prof. Lascar.

S-a facut intr-un spital existent, nu in conditii ideale si adaptandu-se cat s-a putut la circuitele existente.

Inainte de tragedie, ministerul a demarat un acord cu Banca Mondiala din care 25 de milioane sunt destinate modernizarii sau crearii de centre pentru arsi mari la Bucuresti, Timisoara, Tg Mures, Iasi.

La Cluj si Craiova ele ar trebui integrate in noile spitale regionale care se vor construi. Pentru a face aceste centre lucram cu experti francezi.

In Bucuresti mai faceti, asadar, un centru in afara de Floreasca?

Da. Si cum nu putem crea unul la standarde internationale in Spitalul de Arsi, analizam impreuna cu expertii francezi sa-l facem la Spitalul Universitar.

Solutia definitiva ar trebui sa fie insa un nou spital regional de urgenta in Bucuresti, care sa aiba atasata o entitate pentru marii arsi in locul Spitalului de Arsi. Dar perspectiva pentru acest nou spital nu e clara inca, asa ca deocamdata facem centrul pentru arsi.

Cand ar putea fi gata noile centre?

Unde trebuie construit de la zero va dura minimum trei ani. Dar la Timisoara, de exemplu, exista deja inceput un proiect cu fonduri ale autoritatii locale, noi vom veni cu o completare si va dura mai putin.

Insa centrele pentru arsi mari sunt doar o problema. Strada striga "spitale" si are dreptate! Treaba noastra e sa facem spitale noi.

Cred ca alocarea facuta din fonduri europene va permite construirea a trei noi spitale regionale de urgenta la Iasi, Cluj si Craiova. Se lucreaza la studii de fezabilitate care vor fi gata la jumatatea anului viitor.

Dar e nevoie de mai multe asemenea spitale. Au fost facute studii de fezabilitate, criza a blocat proiectele si trebuie gasite resurse pentru a le relua.

Bugetul pe 2016 va ajuta? Eu am vazut ca ati primit bani in plus cam numai pentru salariile majorate.

In buget sunt prevazute fondurile de confinantare pentru programul cu BM si alte obiective de modernizare a spitalelor existente, aparatura noua pentru urgente, oncologie, blocuri operatorii, ATI.

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...