Fraza judecătorului grec invocată de Sorin Oprescu ca argument pentru încălcarea drepturilor omului: „Supraviețuirea sa e pusă sub semnul întrebării” MOTIVARE

Avocații lui Sorin Oprescu au luat o frază din hotărârea prin care judecătorii eleni au refuzat repatrierea fostului edil general al Capitalei și au transformat-o într-un pretext de a arăta că pedeapsa de 10 ani și 8 luni ar fi atât de disproporționată în raport cu faptele comise încât încalcă drepturile fundamentale ale omului. În realitate, judecătorii din Grecia erau îngrijorați că Sorin Oprescu nu ar putea beneficia de tratament adecvat pentru diabet în pușcărie.

Curtea de Apel București i-a respins definitiv o contestație la executare formulată de avocații lui Sorin Oprescu în care aceștia au arătat că instanța din Grecia ar fi refuzat predarea fostului edil pe motiv că pedeapsa ar fi disproporționată.

Apărarea medicului condamnat pentru luare de mită a transformat argumentul judecătorilor eleni într-o așa-zisă încălcarea a drepturilor fundamentale și, de aici, într-o cerere de sesizare a Curții de la Luxemburg.

„Se consideră ca fiind întemeiat faptul că persoana solicitată, dacă va fi extrădată autorităților din România, i se va impune aplicarea pedepsei aplicate (de peste zece ani), va fi expusă unui pericol real de tratament inuman care în cazul acestei persoane echivalează cu un risc asupra vieții, neputând pe o perioadă îndelungată să respecte recomandările medicale de o importanță vitală pentru viabilitatea sa (...), ceea ce face, având în vedere vârsta și înrăutățirea deja survenită a sănătății sale să fie puse sub semnul întrebării supraviețuirea sa și eficacitatea pedepsei”, este fraza citată de apărătorii lui Sorin Oprescu din motivarea judecătorilor eleni.

În realitate, judecătorii eleni se refereau la faptul că Sorin Oprescu, care suferă de diabet, n-ar putea să beneficieze de tratament adecvat în rețeaua Administrației Naționale a Penitenciarelor, deși e greu de crezut că fostul edil al Capitalei este singurul condamnat care suferă de diabet din România, ori că alți deținuți cu această afecțiune au supraviețuirea „pusă sub semnul întrebării”.

De aici, avocații lui Sorin Oprescu au cerut anularea mandatului internațional de arestare, pe motiv că judecătorul care a pus în executare decizia de condamnare ar fi trebuit să „verifice proporționalitatea pedepsei” în raport cu faptele și să constate că hotărârea încalcă dispozițiile CEDO.

Cu alte cuvinte, în viziunea apărării lui Sorin Oprescu, judecătorul de la Tribunalul București care s-a trezit pe masă cu dosarul soluționat definitiv al acestuia ar fi trebuit să rejudece cauza și să infirme argumentele colegilor săi, care au judecat în fond și în apel.

De ce au respins judecătorii contestația lui Sorin Oprescu

Ziare.com a consultat motivarea deciziei prin care Curtea de Apel București a respins contestația la executare formulată de Sorin Oprescu:

• „Curtea apreciază că respectarea dreptului la proporționalitatea pedepsei cu infracțiunea nu poate fi verificată de judecătorul care emite mandatul european de arestare, având în vedere că acest „judecător” face parte din autoritatea judiciară care a dispus condamnarea și care a apreciat asupra proporționalității pedepsei conform dreptului intern, aceeași autoritate care este și emitentă a mandatului european de arestare, adică autoritatea judiciară română.
• Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al dreptului european, judecătorul care emite mandatul european de arestare este aceeași autoritate judiciară, de condamnare și de emitere adică, judecătorul emitent este chiar autoritatea judiciară română.
• Practic, în cazul în care s-ar permite judecătorului care emite mandatul european de arestare să facă aprecieri asupra proporționalității pedepsei ar însemna ca autoritatea judiciară să dea pedepse proporționale cu infracțiunea conform dreptului intern, dar aceeași autoritate judiciară să nu emită mandatul european de arestare pentru că pedepsele nu sunt proporționale cu infracțiunea conform dreptului european. Cu alte cuvinte, autoritatea judiciară română recunoaște, prin faptul că nu emite mandatul european de arestare având în vedere că pedepsele pe care le aplică nu sunt proporționale cu infracțiunea conform dreptului european.
• Tocmai de aceea, legiuitorul european a dat dovadă de înțelepciune și a arătat cine este autoritatea judiciară de executare care trebuie să aplice dreptul european în cazul unui mandat european de arestare și anume, autoritatea judiciară de executare a statului solicitat (n.r. – în cazul lui Sorin Oprescu, Grecia).
• Pe proporționalitatea pedepselor cu infracțiunea, autoritatea judiciară solicitantă s-a pronunțat deja prin hotărârea de condamnare aplicată și nu poate reveni asupra ei în nicio situație, căci s-ar crea o slăbire și o decredibilizate a autorității statului și a hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de acesta, prin instanțele de judecată, în fața cetățenilor, în general, și a celor care execută pedepse în mediul carceral în România, în baza mandatelor de executare interne, în special.
• Așadar, construcția juridică făcută de contestator prin trimiterea succesivă de la Legea nr.302/2004, la art. 1 Decizia-cadru JAI, apoi la art. 6 alin. 1 din Tratatul privind Uniunea Europeană și apoi la art. 51 alin. 1 din CEDO, deși este logică din punct de vedere formal, în cauza concretă, a respectării dreptului la proporționalitatea pedepsei cu infracțiunea, nu se aplică, pentru motivul arătat în paragrafele precedente.
• Revine statului solicitat misiunea de a pune în aplicare efectiv și concret dreptul european și, corelativ, de a aplica dispozițiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sub aspectul solicitat, al proporționalității pedepsei cu infracțiunea.
• De altfel, acest lucru s-a și întâmplat, autoritățile judiciare din Grecia refuzând să pună în aplicare mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare din România arătând, printre altele, următoarele: „ ...se consideră ca fiind întemeiat faptul că persoana solicitată, dacă va fi extrădată autorităților din România i se va impune aplicarea pedepsei aplicate (de peste zece ani), va fi expusă unui pericol real de tratament inuman care în cazul acestei persoane echivalează cu un risc asupra vieții, neputând pe o perioadă îndelungată să respecte recomandările medicale de o importanță vitală pentru viabilitatea sa (...), ceea ce face, având în vedere vârsta și înrăutățirea deja survenită a sănătății sale să fie puse sub semnul întrebării supraviețuirea sa și eficacitatea pedepsei”.
• Astfel, chiar dacă nu în mod explicit, autoritățile judiciare din Grecia au analizat proporționalitatea pedepsei de peste 10 ani cu infracțiunile, luând ca și criteriu starea de sănătate și vârsta persoanei solicitate raportate la condițiile de detenție. Cu alte cuvinte, Curtea apreciază că autoritățile judiciare din Grecia au aplicat în mod direct, fără a solicita o interpretare CJUE, art. 49 alin. 3 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, se arată în documentul citat.

Fostul edil al Capitalei condamnat la 10 ani și 8 luni de pușcărie

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, pe data de 13 mai 2022, la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.

Iniţial, Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond) l-a condamnat pe Oprescu, în mai 2019, la 5 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsă mărită de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni, după ce judecătorii au aplicat forma agravantă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Potrivit deciziei instanţei, Sorin Oprescu a primit:

• 6 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în variantă agravată;
• 6 ani pentru luare de mită,
• 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu
• 3 ani şi 6 luni închisoare pentru spălarea banilor.

Sorin Oprescu a fost prins în Grecia și arestat în vederea extrădării. Într-un final, instanța a decis să îl elibereze pe cauțiune și nici nu l-a mai predat.

Fostul primar al Bucureștiului a fost găsit în septembrie 2015 cu o pungă de 25.000 de euro în torpedoul mașinii, iar procurorii DNA l-au reținut atunci pentru luare de mită. Oprescu a primit o condamnare la 5 ani și 4 luni de închisoare în procesul pe fond.

Sorin Oprescu susține că a luat banii despre care DNA spune că sunt cu titlul de mită ca urmare a unei „provocări” făcute de procurori, dar nu neagă faptul că a pus mâna pe bani, ci nuanțează motivul primirii acestora.

Edilul a vorbit în ultimul cuvânt despre flagrant, despre intervenții ale unui general SRI pe lângă el și despre faptul că dosarul lui ar fi unul „fabricat”.

Minunea trăită de un bolnav de cancer în stadiu terminal: câți ani a supraviețuit după ce s-a mutat într-o „zonă albastră”. Aceste regiuni sunt și în Europa

Unui bărbat bolnav de cancer în fază terminală medicii i-au spus că mai are doar câteva luni de trăit. S-a întors în Icaria, Grecia - o zonă albastră - și a mai trăit încă trei...

Vești groaznice pentru românii atrași de vacanțe externe: Dispar zilele cu soare în destinații turistice de top

Un studiu realizat de către experții de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) din Statele Unite, publicat în Journal of Climate anunță vești groaznice pentru turiști, înclusiv...