Procurorii DNA pun „punctul pe i” în procesul Sorinei Pintea: „Ar trebui să ne preocupe mai degrabă cum au ajuns banii la inculpată”

Ideea esențială în dosarul de luare de mită al fostului ministru al Sănătății Sorina Pintea este de ce a fost prinsă în flagrant, pe 28 februarie 2020, cu o mită de 120.000 de lei, pe care a primit-o în biroul ei, pe vremea când era manager al Spitalului Județean din Baia Mare, a arătat la proces procuroarea DNA. Precizarea a fost făcută în contextul în care apărătorii Sorinei Pintea cer audierea mai multor martori care ar putea explica „nelămuriri” cu privire la probele din dosar.

Fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, prinsă în flagrant de procurorii DNA cu mită pentru atribuirea „cu dedicație” a unui contract pe vremea când era manager al Spitalului Județean Baia Mare, a tras de timp vreme de 3 ani în procedura de cameră preliminară, invocând toate chichițele pentru a scăpa de acuzații.

Sorina Pintea consideră că nu există la dosar un proces-verbal de natură a certifica existența unei infracţiuni flagrante, ci doar procesul-verbal de percheziție domiciliară din data de 28.02.2020.

Totodată, Sorina Pintea a susținut că procurorii și-au băgat nasul prea adânc în conversațiile ei de pe WhatsApp cu politicienii și că i-au scotocit laptopul fără pic de considerație pentru viața ei intimă.

Procesul Sorinei Pintea se desfășoară pe fond la Tribunalul Cluj, cu următorul termen pe data de 30.01.2024.

Ce martori vrea să cheme Sorina Pintea în fața instanței

Potrivit încheierii de ședință din data de 24.11.2023, Sorina Pintea a chemat în fața instanței o serie de martori, despre care spune că ar putea da detalii importante cu privire la activitatea ei de manager la Spitalul Județean Baia Mare:

• „Fosta secretară: poate să confirme și anumite aspecte legate de activitatea inculpatei imediat după ce s-a întors, când era într-o fază incipientă a diagnosticului său, motiv pentru care, cel puțin în prima lună, aceasta mergea la Spital, în principal, pentru tratament. Deci, inculpata nu era, practic, disponibilă pentru audiențe la acel moment și consideră că este un element important.
• Dirigintele de șantier: poate lămuri cu privire la condițiile efectuării recepției finale, la lucrări și motivele pentru care această recepție finală nu s-a făcut. (…) Recepția finală nu a fost făcută, de fapt, pentru că HTS nu a făcut solicitarea de a se întruni Comisia, solicitare care este obligatorie pentru demararea procedurii. Motivul pentru care nu s-a făcut această solicitare rezultă dintr-o anumită declarație, respectiv pentru că HTS nu avea de fapt toate documentele necesare, care trebuie depuse odată cu solicitarea de a se face recepția finală și verificate la momentul recepției. Acesta este un element foarte important în raport de acuzație, în sensul că solicitarea de mită ar fi venit în legătură cu efectuarea recepției finale.
• Șeful de Achiziții în cadrul Spitalului de Urgență Baia Mare: a avut atribuții în raport de urmărirea și a acestui proiect, a fost implicat în discuții, cel puțin, la nivelul Comitetului director al Spitalului.
• Managerul interimar (și director medicalul ulterior): Este posibil să cunoască informații, inclusiv cu privire la discuții sau solicitări de sume suplimentare, cu orice titlu. Mai mult decât atât, consideră că poate să ne spună și care era nivelul de implicare al doamnei Pintea în acest contract înainte ca ea să se întoarcă (de la Minister la șefia Spitalului). În rechizitoriu se induce ideea unei implicări, prin faptul că (Sorina Pintea - n.r.) a mai participat la anumite ședințe ale Comitetului director pe speaker, pentru a le da consultanță foștilor colegi pe anumite proiecte, și consideră că el (martorul – n.r.) poate lămuri care a fost limita acestei implicări și dacă, în mod real, a existat un interes deosebit pentru ea în acest proiect.
• Administratorul societății HTS până la data de 1 decembrie 2019: Nu este menționat în nicio declaraţie el ar fi cunoscut sau s-ar fi discutat ceva cu el despre toată situația cu lucrările suplimentare, cu sumele, cu procentele, însă apărării îi este foarte greu să creadă că managerul zonal chiar nu i-a spus nimic superiorului său direct cu privire la probleme care au intervenit în execuția contractului, cel puțin până la data de 1 decembrie 2019. Încă mai este de lămurit pe starea de fapt și pe cronologia stării de fapt, și cu atât mai mult să vedem când s-a schimbat acea solicitare a lui de bani pentru lucrări suplimentare în bani pentru un pretins comision către conducerea Spitalului”, potrivit documentelor din dosar.

DNA: Ideea esențială a dosarului este de ce banii au ajuns la inculpată

Procuroarea a arătat că majoritatea martorilor solicitați de apărare nu ar putea da detalii utile soluționării cauzei pentru următoarele motive:

• „Subliniază faptul că inculpatei i se impută că a pretins și a primit cele două sume de bani, prin intermediar, în legătură directă cu contractul încheiat între Spital și HTS, astfel că, în ceea ce o privește pe (secretară – n.r.), având în vedere teza probatorie, după părerea Parchetului, pentru dovedirea relației dintre inculpată și martor, legat de acest aspect, consideră că au fost administrate suficient de multe mijloace de probă. Dacă inculpata (Pintea Sorina – n.r.) dorește să dovedească boala pe care a suferit-o atunci sau în prezent, consideră că este mai simplu prin depunerea de documente medicale. În rest, referitor la faptul că din cauza bolii nu se putea deplasa și de aceea s-a ținut de braţ etc., din punctul său de vedere nu este necesară administrarea acestei probe, pentru că nu are niciun fel de relevanță.
• În ceea ce îl privește pe (dirigintele de șantier – n.r.) nu contestă nimeni că Spitalul, în general, urmărea ca lucrurile să se desfășoare în mod corect, să se realizeze recepția, lucrarea să fie executată și Spitalul să beneficieze de ea. Până la urmă, consideră că și inculpata (Pintea Sorina – n.r.) urmărea acest lucru, numai că Parchetul îi impută faptul că anterior dorea să primească un procent din cadrul acestui proiect. Legat de lucrările suplimentare, consideră că s-au administrat suficient de multe probe pentru a ne lămuri și cu privire la aceste aspecte.
• Referitor la (managerul interimar – n.r.) consideră că ce s-a întâmplat anterior sau în momentul în care inculpata (Pintea – n.r.) deținea funcția de ministru, poate avea, într-adevăr, relevanță în circumstanțiere, dar, cu toate acestea, apreciază că în circumstanțiere sunt administrate suficient de multe probe și ceea ce contează și are relevanță este obiectul cauzei, respectiv ce s-a întâmplat în momentul în care inculpata a fost manager, pentru că legat doar de această funcție și această atribuție a inculpatei vizează acuzația.
• Legat de această problemă a lucrărilor suplimentare, consideră, din nou, că nu are nicio relevanță, pentru că, dacă s-au cerut anterior pentru lucrări suplimentare, ulterior pentru altceva, câtă vreme banii respectivi, așa cum susține apărarea, au ajuns la inculpata (Pintea Sorina – n.r.), în mod evident nu puteau reprezenta contravaloarea unor lucrări suplimentare.
• Oricum, dacă au fost sau nu au fost ceruţi rezultă din documentele care sunt la dosar și ce s-a întâmplat cu proiectul, dar Parchetul consideră că, la acest moment, nu ar trebui să ne mai preocupe lucrările suplimentare, ci, mai degrabă, banii, şi aşa cum spune și doamna avocat, conform flagrantului au ajuns la inculpata Pintea. Arată că ideea esențială a dosarului este ce este cu banii aceia, cum au ajuns la inculpata Pintea și de ce au ajuns, pentru că nu au cum să reprezinte lucrări suplimentare, pentru că inculpata Pintea nu a efectuat lucrări suplimentare, ca banii să ajungă la dânsa, astfel că nu au nicio legătură cu vreo lucrare suplimentară, acesta fiind obiectul acuzației”, se arată în documentul citat.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru Sorina Pintea

Sorina Pintea a fost reținută, apoi arestată preventiv de Tribunalul București pe data de 29 februarie 2020. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel București, care i-a înlocuit măsura cu cea a controlului judiciar pe data de 6 martie 2020.

Fosta șefă de la Sănătate din mandatul Vioricăi Dăncilă este acuzată de luare de mită în formă continuată, după ce a luat de la reprezentanţii unei societăţi comerciale sumele de 10.000 de euro şi 120.000 lei.

Banii reprezentau un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică ce avea ca obiect pentru executarea unui nou bloc operator la Spitalul de Urgenţă Baia Mare, acolo unde Sorina Pintea era manager.

„Super tare” şi „perfect” ar fi exclamat Sorina Pintea, atunci când a aflat că va primi 120.000 de lei cu titlu de mită, arată procurorii DNA în referatul cu propunere de arestare preventivă.

Din documentul citat rezultă ce s-a întâmplat înainte de organizarea flagrantului realizat în biroul Sorinei Pintea. Aceasta a primit banii într-o pungă neagră şi ştia exact conținutul acesteia, aşa cum rezultă din înregistrări.

„Rezultă fără dubiu, faptul că Sorina Pintea cunoştea foarte bine, (...) nu doar că în punga neagră cu inscripţia (...) primită de la (...) se aflau bani, ci şi cuantumul exact al acestei sume. Totodată, în comunicare Sorina Pintea spune clar că ea nu a fost de acord cu un procent de 3% din contract şi recunoaşte că a propus un procent de 7% din contract, procent care de altfel a şi fost adus la cunoştinţă de intermediarul (...) lui (...) cu ocazia întalnirii din data de 26.02.2020 ce a avut loc între cei doi la sediul (...), fapt ce demonstrează din nou de la cine a plecat cererea ce a condus la primirea acestor sume de bani necuvenite, şi anume de la Sorina Pintea”, se arată în referatul DNA.

La dosar există interceptări făcute în mediul ambiental înainte de organizarea flagrantului. Astfel, procurorii au surprins reacția fostului ministru la aflarea veștii că va primi șpagă cât a cerut.

„Inculpata Sorina Pintea a exclamat chiar „super tare” după ce a aflat că (...) i-a trimis 120.000 de lei, respectiv „perfect”, după ce a aflat că (...) a fost de acord cu remiterea procentului de 7% din contract. După ce suspectul (...) îi comunică Sorinei Pintea faptul că s-a scăzut suma de 10.000 de euro pe care aceasta din urmă i-a primit în luna decembrie, Sorina Pintea confirmă spunând „da” ”, se arată în documentul citat.

Fosta șefă de la Sănătate, apărată de fiul ei pe Facebook

În timp ce Sorina Pintea era reținută pentru 24 de ore și dădea declarații în fața procurorilor DNA cu privire la conținutul pungii de culoare neagră, fiul acesteia, Ionuț Pintea, a publicat o înregistrare video în care arată că s-a întâlnit cu denunţătorul mamei sale.

Denunţătorul, pe nume Mihai Costea, i-ar fi spus că el este cel care a fost prins în flagrant de DNA în timp ce lua bani de la un partener de afaceri şi că, în trecut, tot el ar fi făcut plăţi către Liviu Marian Pop.

„Am ajuns la Pizzeria M în Baia Mare, unde după 15 minute a venit la mine un domn mic de înălţime cu părul grizonat. (…) mi-a spus că are nişte informaţii care o pot ajuta pe mama. Ok, (n.r. – am zis) în regulă, despre ce este vorba? Ştii – zice – eu nu am mai spus despre ceilalţi bani. Staţi un pic, cum adică ceilalţi bani? Mi-a zis că a fost vorba despre încă patru plăţi, încă patru tranşe de bani, pe care el le-a făcut către Liviu Marian Pop (n.r. – fost șef al Educației în vremea PSD, poreclit „Genunche”): o dată - 40.000 de euro anul trecut, şi o dată câte 5.000 de euro tot către (n.r. – Liviu) Marian Pop. Bani care urmau să ajungă la mama mea”, susține Ionuț Pintea.

Director din cadrul Complexului Energetic Oltenia, reținut pentru trafic de influență. Ce acuzații i se aduc

Cătălin Liviu Stănculescu, directorul Direcției Energie din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a fost reținut pentru 24 de ore, vineri, 26 aprilie, de procurorii Direcției Naționale...

Ministrul Energiei trimite Corpul de Control la Complexul Energetic Oltenia după perchezițiile DNA

Ministerul Energiei anunţă, joi, 25 aprilie, că sprijină ancheta procurorilor DNA la Complexul Energetic Oltenia şi va pune la dispoziţie toate informaţiile solicitate. Ministrul Energiei,...