Eternul mit al complotului (o aducere la zi)

Motto: "We call disasters unimaginable, but all we do is imagine such things. That, you could conclude mordantly, is the real soundtrack of our time: the amplification of the self-evident toward the creation of paralyzing, preemptive paranoia."-Adam Gopnik

Complotul este un cameleon inselator. Isi are propria logica, ale carei mecanisme sunt suficient de bine ascunse spre a nu putea fi contrazise usor. Asadar, conspirationistii (definiti ca inventatori ai teoriilor conspiratiei) vor avea mereu un "start furat" in fata oponentilor. In a lor paranoia, ei uita intreaga realitate: nu mai exista nicio certitudine in afara complotului insusi. Aceasta interpretare anuleaza discutia din pricina distantei luate fata de realitate si isi stabileste premisele pe baza unor zvonuri de origine misterioasa. Gandirea conspirationista se hraneste din propriul material, ca o fiinta autofaga. Argumentul este redus la repetarea unor afirmatii neverificabile. Ca si cum simplul act al repetarii infinite ar naste o realitate corespondenta. Le este foarte usor conspirationistilor sa aleaga din evenimentele istoriei pe cele care le pot sustine iluzoria teorie. Altfel spus, un act de credinta consfinteste adevarul.

Gandirea conspirationista se bazeaza pe doua postulate: pe de-o parte, aparentele sunt intotdeauna inselatoare; pe de alta, orice eveniment are o cauza si exista o diagrama explicativa a acestuia care trebuie deslusita. Complotul genereaza o lectura simplificata si unidirectionala a lumii. Ea este alcatuita din descoperiri succesive care se combina intr-o maniera aparent coerenta si iau forma unui discurs totalizant imposibil de combatut (pentru ca functia sa este tocmai o hermeneutica autojustificatoare). Intr-un univers citit invers, orice dovada legata de vreun element al naratiunii conspirationiste devine contradovada.

Aflati in plina "dementa pandemica", descriu aici, printre altele, lumea viziunilor paranoide de tipul conspiratiilor 5G. Asemeni personajelor lui Kafka, indivizii inamorati de gandirea conspirationista subestimeaza in sinea lor ostilitatea sau puterea fortelor cu care "se confrunta". Din acest punct de vedere, educarea lor in tainele dezastrului propriei situatii reprezinta adevarata proba de foc. Fictiunea lui Kafka ne prezinta constant o lume in care paranoicul are dreptate, in care viziunea lui asupra lumii si asupra pozitiei sale in lume este corecta, in care morbiditatea sa este justificata, in care simte ca este persecutat de forte implacabile si inexplicabile.

Corolarul unei asemenea viziuni asupra realitatii este ca sanatatea mentala recunoscuta de societate reprezinta un construct al rationalizarilor si scuzelor pe care le nascocim pentru a ne proteja de realitatea intolerabila a paranoicului (pe care el, in onestitatea disperarii sale, o accepta ca data). Cuvantul "paranoia" este folosit atat de liber in societatea noastra incat intelesul sau a devenit destul de vag. Mare parte a literaturii clinice pe subiect descrie paranoia nu atat ca pe o boala, cat ca pe un fel de a privi la lucruri, o perspectiva asupra realitatii. Mai mult, posesorul acelei viziuni nu trebuie sa fie neaparat un "caz de ospiciu" sau o persoana in mod specific nevrotica. O lectura paranoida a realitatii este mai mult sau mai putin accesibila oricui, desi cu mult mai prezenta la unii oameni decat la altii si mai evidenta in anumite circumstante (vorbim despre factorii sociocognitivi care nasc convingerea publica in teoriile conspiratiei).

Sa ne intoarcem insa la situatia in care ne aflam, pentru a incerca sa explicam cum anume functioneaza acest tip de proiectie paranoida. In vreme ce exista un consens stiintific fata de realitatile medicale ale Covid-19, cercetatorii medicali inca incearca sa umple golurile de informatie ale unui virus despre care nimeni nu stia ca exista in urma cu cateva luni. Acest relativ deficit de informatie permite unor idei de obicei exilate in zonele fringe ale internetului sa patrunda in conversatia mai larga despre pandemie. Ma gandesc la ea ca la o trasatura periculoasa si fara precedent a crizei globale actuale de sanatate.

In infodemia pe care o traversam, am observat cu totii cum teoriile conspiratiei si alte forme de dezinformare se raspandesc pe internet cu o viteza ametitoare. Daca afirmatiile despre influenta tehnologiei 5G asupra coronavirusului sunt noi, conspiratiile 5G nu sunt. Dezinformarea in legatura cu tehnologia 5G a circulat cu luni de zile inainte, insa noul context pandemic i-a accelerat potentialul de dispersie. Scenariul a devenit atat de larg raspandit incat a prins teren si printre celebritati mai naive, inclusiv actorii John Cusack sau Woody Harrelson, care au amplificat falsele presupuneri despre 5G pe Twitter si Instagram.

Majoritatea conversatiilor despre 5G se axeaza pe efectele asupra sanatatii. Acest tip de conspiratie s-a suprapus peste cele care informeaza miscarea anti-vaccin, adeptii teoriei Pamantului plat sau ai teoriei darelor chimice (zise si "ale mortii"). Pe de alta parte, chiar daca teoria conspiratiei privind declansarea Covid-19 prin tehnologia 5G a luat amploare, ea este departe de a fi singura dezinformare legata de pandemie care a tinut capul de afis in online in lunile recente. Inca de la inceputul crizei, tratamente fictive au oferit escrocilor ocazia de a face profit. Si chiar dupa ce companiile social media au anuntat politici agresive impotriva unor informatii care pot pune in pericol sanatatea publica, inselatoriile si conspiratiile inca mai apar in "punctele moarte" ale inteligentei artificiale.

Pe YouTube, de pilda, anumiti escroci evita cuvintele-tinta precum "coronavirus" care alerteaza in mod automat sistemele doar pentru a vinde fictive suplimente care ar omori virusul. Trimitandu-si acasa moderatorii umani, YouTube si alte platforme sociale se bazeaza acum, mai mult ca oricand, pe inteligenta artificiala. Twitter, Facebook si YouTube l-au blocat pe notoriul conspirationist Alex Jones in 2018, insa, pe site-ul sau, Jones continua promovarea falselor sale produse impotriva Covid-19. Afirmatiile sunt intr-atat de periculoase incat au atras o reactie si din partea Administratiei Alimentelor si Medicamentelor (FDA), care ii solicita lui Jones sa nu-si mai vanda "iluziile". In cele din urma, va aparea un vaccin care va proteja populatiile impotriva devastatorului virus, dar, daca istoria ne invata un lucru, acesta este ca pana si salvatoarea injectie va da apa la moara conspirationistilor online.

In ultimii ani, s-a scris din ce in ce mai mult si despre rolul ideologiilor politice in stimularea si cultivarea gandirii conspirationiste. Intr-adevar, este absolut necesar sa ne uitam la efectele ideologiei politice pentru ca mare parte din teoriile conspiratiei sunt politice in natura lor. Este si motivul pentru care multi privesc gandirea conspirationista ca pe o atitudine politica generalizata si adanc inradacinata in contextul socio-politic.

Teoriile conspiratiei au migrat in ultima vreme de la marginea societatii spre centrul politicii si vietii publice. Aproape toate evenimentele sociale si politice esentiale au devenit tinta unor teorii propagate nu doar de extremele politice sau organele de presa suspecte, ci si de detinatorii puterii politice. Ele s-au transformat intr-un instrument comun aflat la indemana politicienilor populisti si constituie un indicator al refluxului valorilor democratice in diferite tari. Teoriile conspiratiei anti-Soros, spre exemplu, sunt astazi un fenomen global. Ele variaza in functie de continut, scop si circumstante locale.

In Europa Centrala, au fost utilizate la inceput doar de catre extremistii de dreapta si mass media conspirationiste, apoi, in timp, au devenit parte din trusa retorica a elitelor politice. Concluzia cu rezonanta politica si impact asupra vietilor noastre, ale tuturor, este ca teoriile conspiratiei ii servesc pe unii politicieni-precum Viktor Orban-la polarizarea societatii, subminarea contra-naratiunilor si crearea unor transee intre "popor" si imaginarii "ceilalti". In egala masura, gandirea conspirationista genereaza o crestere a nivelului de neincredere in autoritatile epistemice conventionale si, la rigoare, o rastalmacire cu efecte politice devastatoare a vulnerabilitatilor de grup...

Marius Stan este politolog si istoric, actualmente director de cercetare al Centrului Hannah Arendt (Universitatea din Bucuresti) si jurnalist cultural la Radio Europa Libera. Autor al mai multor volume si articole publicate in reviste stiintifice internationale, este specializat in istoria comunismului si fascismului european in secolul XX, ideologii si miscari politice revolutionare, justitie de tranzitie, biografii intelectuale si principalele dezbateri din perioada Razboiului Rece. Impreuna cu politologul Vladimir Tismaneanu, este autorul unui volum intitulat Romania Confronts Its Communist Past. Democracy, Memory, and Moral Justice, aparut in 2018 la Cambridge University Press.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cum se votează cu urna mobilă. BEC a stabilit regulile pentru alegeri

Biroul Electoral Central a stabilit, vineri, 26 aprilie, măsurile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile din data de 9 iunie, menţionând, între altele,...

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...