"CCR a comis un exces de putere si a stirbit independenta judecatorilor". Cati penali vor scapa? - Interviu

Vineri, 11 Martie 2016, ora 07:00
12044 citiri
"CCR a comis un exces de putere si a stirbit independenta judecatorilor". Cati penali vor scapa? - Interviu

In chestiunea neconstitutionalitatii interceptarilor, CCR a trecut peste o vadita inadmisibilitate si a comis un exces de putere, pentru ca a interpretat si aplicat legea, ceea ce nu poate face decat instanta de judecata, afirma avocata Elenina Nicut.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Elenina Nicut a explicat ca toate probele in a caror obtinere SRI a intervenit in orice fel vor fi probabil anulate, iar instantele nu vor avea mare marja de apreciere.

CCR "a luat painea de la gura instantei, care nu mai are cum sa aprecieze potrivit propriei convingeri ce face cu proba respectiva. Se uita in decizia CCR si da verdictul. A fost stirbita si independenta judecatorilor", sustine Elenina Nicut.

Opiniile separate la decizia CCR privind interceptarile sustin ca dintr-un bun inceput exceptia era inadmisibila, adica instanta nici macar nu ar fi trebuit sa o judece pe fond. Majoritatea a admis-o. Cine are dreptate?

Una dintre conditiile pentru sesizarea CCR cu o exceptie de neconstitutionalitate este ca articolul criticat sa aiba legatura cu cauza. In cazul de fata, mergand pe istoricul dosarului, vedem ca el este inregistrat la instanta in 2011, anterior intrarii in vigoare a articolului criticat.

Urmarirea penala si supravegherea tehnica s-au facut in 2005-2006, deci cu 8 ani inainte de intrarea in vigoare a sintagmei cu bucluc.

Vorbim despre norme de procedura, de imediata aplicabilitate, deci norma legala in vigoare la data de azi imi guverneaza actele emise azi. Nu o guverneaza nici norma de acum 8 ani, nici norma de peste 8 ani.

Deci articolul 142 din noul CPP nu avea legatura cu cauza, pentru ca interceptarile din dosar au fost facute in baza art. 91 indice 1 si 2 din vechiul CPP, care avea alta forma redactionala.

Cand ar fi trebuit respinsa exceptia? La tribunal, unde a fost sesizata CCR, sau la CCR?

Ar fi trebuit sa se opreasca inca de la tribunal. Daca nu, la CCR. Dar eu vad ca in motivare nici nu se pune problema admisibilitatii. Se trece peste acest aspect intr-un paragraf in care se constata doar ca CCR a fost legal sesizata, ceea ce nu e normal din moment ce a existat o discutie pe tema asta, dovedita de cele doua voturi impotriva. Totusi, legatura cu cauza nu e motivata in niciun fel.

Se mai poate corecta acest lucru?

Nu se mai poate face nimic, dupa ce exceptia a fost declarata admisibila. O chestiune de procedura se analizeaza prima in orice proces. Inainte sa ajung pe fond, sa stabilesc al cui e dreptul, ce imi datoreaza, daca imi datoreaza, intai stabilesc daca procedural e admisibila cererea.

Daca instanta poate sa ajunga pana la fondul cauzei, poate ca ma judec cu persoana gresita, de exemplu. Aspectele acestea se verifica cu prioritate. Asa e si la CCR.

Cum apreciati motivarea?

Din opinia separata se vede clar ca ea excede competentelor Curtii. Motivarea deciziei CCR putea fi foarte bine o motivare a unei instante de judecata pe anularea unei probe.

Si ce e rau in asta?

Nu e motivare de neconstitutionalitate, ci de nelegalitate, deci avem de a face cu un exces de putere al CCR. A mers pe un domeniu pe care nu are competenta. Competenta CCR e limitata la constitutionalitatea/neconstitutionalitatea unui articol de lege, de regulament al Camerelor etc.

In acest caz, CCR a interpretat si a aplicat legea, ceea ce nu e de competenta ei, ci exclusiv a instantelor judecatoresti. Ceea ce a fost aratat in opinia separata.

Exista un motiv de neconstitutionalitate in articolul criticat?

Daca suntem foarte, foarte rigurosi, da. Dat fiind domeniul foarte sensibil, al procedurii penale, legiuitorul trebuia sa fie mai atent si sa precizeze mai bine intervenientii.

Pe de alta parte, asta nu justifica faptul ca s-a trecut peste inadmisibilitatea vadita si s-a luat painea de la gura instantei, care nu mai are cum sa aprecieze potrivit propriei convingeri ce face cu proba respectiva. Se uita in decizia CCR si da verdictul.

Cum adica nu mai poate? Nu judecatorul va fi cel care de la caz la caz va evalua valabilitatea/nulitatea probei?

Cand va fi invocata nulitatea, judecatorului nu-i va mai ramane decat sa ia copy-paste din decizia CCR si sa admita solicitarea si sa elimine probele. Prea mare marja de interpretare si aplicare aceasta motivare nu mai lasa. Ea limiteaza libertatea de apreciere. A fost stirbita si independenta judecatorilor.

Am ajuns la efecte. Inteleg ca vor fi afectate de nulitate probe, interceptari telefonice, ambientale, filaje. Care probe vor pica?

Din tot ce inseamna dosar pe rol, al instantelor si al parchetului. Neconstitutionalitatea antreneaza aproape automat nelegalitatea. Mai ales in conditiile unei motivari ca aceasta.

Sa o luam invers. Exista posibilitatea ca unele interceptari sa ramana in picioare?

Eu nu vad o asemenea posibilitate. Si nu e vorba numai despre interceptari, ci despre tot ce inseamna supraveghere tehnica in care a aparut un alt organ decat cel de cercetare penala sau al politiei.

In ce fel sa fi aparut? Proba e contaminata si daca un deget al altui organ a tastat un numar de telefon, de exemplu, deci o chestiune strict tehnica?

Din motivare rezulta ca e vorba despre orice fel de interventie a SRI in procedura de obtinere a probelor. A fost refuzat contraargumentul ca ar fi vorba de un sprijin tehnic, ci este vorba de un procedeu probator. Cred ca si daca SRI imprumuta un CD intra.

In mod concret, cum se face ca sa scapi de o proba?

Dupa ce se va publica decizia in Monitorul Oficial, pana la primul termen se va invoca nulitatea relativa a actelor si se va transa rapid. Intrebarea este daca si probele derivate din probe nule, adica cele obtinute in baza supravegherii tehnice, vor avea aceeasi soarta. De exemplu, din interceptari am aflat ceva si ca urmare am cerut perchezitia. Pica si perchezitia? Va fi o discutie.

Nulitatea relativa cand poate fi invocata? Doar in camera preliminara?

Motivul de nulitate acum s-a ivit, odata cu decizia, acum este invocat. Nu exista nicio problema.

Inteleg ca nu vor putea fi revizuite decat acele hotarari defintive cu interceptari in care au fost invocate exceptii similare celei admise de CCR. Ce inseamna asta?

CCR reproseaza legiuitorului neclaritatea si neprevizibilitatea, dar ce inseamna similare? Nu explica. Iar va fi o discutie.

Exceptii similare admise de judecator si trimise la CCR sau si cele respinse de judecator?

Alta neclaritate. Se vorbeste despre ridicarea exceptiei in motivare. In Constitutie se vorbeste despre ridicarea exceptiilor in fata instantelor de judecata. Deci ridicare se considera la instanta sau la CCR? Simpla sesizare a instantei cu o cerere de sesizare a CCR valoreaza ridicare? Iar avem o neclaritate. Declari neconstitutional un articol din cauza neclaritatii si adaugi neclaritati.

Presedintele CCR spune ca nu exista dosare bazate doar pe o interceptare. Deci nu va fi o mare problema.

Cine spune asa ceva nu a construit niciodata un probatoriu. Piesele care il compun trebuie sa se lege intre ele. Probatoriul e un lant logic, daca se rupe un inel, nu stiu daca legatura mai poate fi facuta.

In penal exista regula potrivit careia o condamnare nu se poate dispune decat dincolo de orice indoiala rezonabila. Scoaterea unui ochi din lant nu poarte genera o veritabila indoiala rezonabila?

CCR putea sa tina probele sub prezumtia de constitutionalitate?

Motivarea se putea limita cu succes la critica pe neclaritatea formularii fara alte discutii despre intervenienti, calificarea intervenientilor etc. Ar fi fost suficient sa spuna ca e neclara si sa ceara clarificare.

Cum ati caracteriza efectele acestei decizii asupra sistemului de justitie?

Periculoase si chiar dezastruoase. Si nu sunt o sustinatoare a institutiilor de forta. Dar un dosar castigat in baza unei astfel de decizii ar fi practic castigat la masa verde.

Citeste si:
Congresul PNL va avea loc la Romexpo, cu 5.000 de delegați. ”Nu luăm în calcul altă variantă în acest moment”
Congresul PNL va avea loc la Romexpo, cu 5.000 de delegați. ”Nu luăm în calcul altă variantă în acest moment”
Premierul Florin Cîţu a afirmat sâmbătă, înainte de şedinţa Biroului Politic Naţional (BPN) al Partidului Naţional Liberal, că, pe lângă modificările la statutul formaţiunii, în BPN...
A fost aprobată propunerea lui Orban ca PNL să respingă orice formulă de colaborare cu PSD pentru guvernare
A fost aprobată propunerea lui Orban ca PNL să respingă orice formulă de colaborare cu PSD pentru guvernare
Președintele liberalilor, Ludovic Orban, a propus în Biroul Permanent Național o rezoluție simplă prin care să se respingă orice formulă de colaborare cu PSD pentru guvernare. Propunerea a...
Sursa: Ziare.com