Cercetatorul american Alfred Gilman, laureat al premiului Nobel pentru medicina pe anul 1994, alaturi de Martin Rodbell, a murit pe 24 decembrie, la varsta de 74 de ani.
Informatia a fost confirmata de Universitatea Texas din orasul american Dallas, al carei decan a fost Alfred Gilman, informeaza lemonde.fr. Cercetatorul american a primit premiul Nobel pentru medicina pentru descoperirea "proteinelor G si a rolului pe care acestea il joaca in transmiterea semnalelor in interiorul celulelor", potrivit comitetului Nobel.
Alfred Gilman a murit din cauza unui cancer pancreatic. A fost casatorit cu Kathryn Hedlund, cu care avea trei copii.
Proteinele G sunt situate la nivelul membranelor celulare si sunt implicate in transmiterea mesajelor hormonale. Rolul proteinelor G este acela al unui intrerupator. Fixate la nivelul fetei interne a membranelor fiecarei celule, ele regularizeaza transferul de semnale biologice de la receptorii din membrane spre mecanismele efectoare, situate in interiorul celulelor.
Astfel, un numar foarte mare de receptori (de adrenalina, de histamina, de hormoni tiroidieni, de prostaglandine, de opiacee) isi transfera semnalele - ordinul pe care sunt insarcinate sa il propage in interiorul celulelor cu scopul de a obtine un efect biologic specific - gratie proteinelor G.
In anumite situatii patologice, acest "intrerupator" functioneaza defectuos sau nu functioneaza deloc.
Astfel, in cazul holerei, bacilul vinovat de declansarea bolii secreta o substanta toxica, toxina holerica, care modifica proteina G situata la nivelul intestinului, provocand episoade diareice severe. Modificata de acea toxina, proteina G ramane constant in faza activa, iar intestinul, in loc sa absoarba sarurile si lichidele, asa cum face de obicei, le elimina intr-o maniera accelerata.
De asemenea, specialistii considera ca este foarte posibil ca functionarea proteinei G sa fie alterata si de alte patologii frecvente, precum maladia Alzheimer, poliartrita reumatoida, hipertensiunea arteriala, ateroscleroza si anumite tipuri de cancer.
De curand, genele care codeaza proteina G au fost izolate si reproduse. Aceasta reusita a oamenilor de stiinta ar putea permite descoperirea unor noi metode terapeutice: medicamentele de semnalizare.
Cercetatorii vor trebui insa sa descopere natura exacta a "curentului electric" declansat de acest "intrerupator" si sa descifreze fenomenele ce permit moleculelor (hormoni, neurotransmitatori, factori de crestere) produse de glande, nervi si diverse tesuturi sa isi transmita ordinele prin intermediul receptorilor lor, situati la suprafata anumitor tipuri de celule specifice.