Romania e rupta in bucati. Cum putem repara prapastiile din societate

Dorinta de mai bine, dorinta de a trai intr-o altfel de societate, mai democratica si mai transparenta, in care tarele trecutului comunist sa nu mai planeze ca un spectru aducator de molime asupra intregii societati, sunt forta si totodata liantul care ii mobilizeaza si unesc pe sutele de mii de oameni care, deja de peste o saptamana, protesteaza in marile orase ale Romaniei.

In tot acest rastimp, au fost exprimate, in spatiul mediatic si social-media, sute, daca nu mii de opinii si concluzii cu privire la fortele motrice care ii determina pe acesti oameni sa nu paraseasca agora.

Cred ca cel mai grav diagnostic este ca cetatenii si-au pierdut increderea in cele mai multe dintre institutiile statului. Or, acest fenomen are radacini mult prea profunde pentru a putea fi solutionat printr-o actiune singulara de retragere a ordonantei de urgenta care a provocat valul de nemultumire.

De altfel, asistam la o inclestare intre institutii ale statului. Tensiunile nemaipomenite care exista, astazi, atat intre institutii ale statului, dar si in intreaga societate romaneasca pot fi reduse doar prin initierea unui dialog veritabil si sincer intre toate entitatile aflate azi in conflict.

Avem nevoie de dialog intre institutii, de dialog intre stat si societatea si avem nevoie, evident, de dialog politic.

Multe voci s-au ridicat in ultimele zile pentru sau impotriva unor actiuni, idei sau cai de a merge mai departe. Dintre toate acestea extrem de binevenita mi se pare scrisoarea deschisa semnata de conducerea Universitatii "Babes-Bolyai".

Universitarii clujeni lanseaza un apel la dialog, formuleaza un diagnostic lucid al momentului si propun si o solutie pentru iesirea din marasmul actual: "Romania are nevoie, mai mult decat oricand, de coeziune sociala, iar conducerea UBB indeamna la construirea unui dialog real intre institutiile statului, a caror menire este aceea de a crea si de a pastra armonia in societate si de a asigura atasamentul nostru ferm la valorile Uniunii Europene". Nimic mai adevarat!

Societatea din Romania este fragmentata, atomizata. Coeziunea sociala dorita este chiar opusul situatiei in care se afla azi societatea, intr-un soi de feudalizare, in care se casca din ce in ce mai multe prapastii intre generatii, intre diferitele categorii sociale, intre locuitorii diferitelor regiuni ale Romaniei, intre cei care au ales sa ramana in tara si cei care traiesc in diaspora.

Putem adauga si cea mai recenta manifestare a atomizarii, si anume prapastia care ii desparte pe cei care protesteaza in Piata Victoriei din Bucuresti de cei care o fac in fata Palatului Cotroceni.

Cea mai recenta amintire despre o societate mai unita in Romania o avem din perioada dinaintea aderarii la UE. Aderarea a reprezentat un obiectiv ambitios, simplu de comunicat, clar si usor de inteles.

Acel obiectiv national, imbratisat de societatea din Romania timp de peste un deceniu, a fost sustinut si de functionarea, chiar imperfecta, a unor forme de dialog institutionalizat in societate.

Or, constatam ca, in ultimii ani, s-a produs un declin abrupt in privinta dialogului in societate, atat cat exista el inainte de 2007. Mai constatam si o formalizare a unor obligatii legale pe care institutiile statului le au in domeniul dialogului public, astfel ca acesta nu-si mai atinge scopul nici macar intr-o masura limitata.

Obtinerea sprijinului societatii, a consensului cat mai larg, este conditia permanentizarii progreselor deja obtinute pe calea reformelor, iar acest lucru se poate obtine doar printr-un dialog real, activ si sustinut cu societatea.

De altfel, si recentul raport MCV considera ireversibilitatea progreselor obtinute ca fiind cel mai important element asupra caruia trebuie vegheat.

Obtinerea coeziunii depinde de reluarea dialogului, de consolidarea formelor de dialog institutional si de practicarea constanta si serioasa a acestora.

Dialogul social tripartit si dialogul civic sunt intr-o criza semnificativa.

Un bun exemplu pentru degradarea acestor forme, dar si confuzia care se face intre ele este criza prelungita in care se afla Consiliul Economic si Social - CES - a carui functionare este reglementata prin Legea 248/2013.

De altfel, caracterul deficitar al dialogului social institutionalizat in Romania este remarcat si in Recomandarile specifice de tara aferente anului 2016, formulate de Comisia Europeana.

Dezbaterea publica menita sa creasca din calitatea deciziilor publice si reglementata prin Legea transparentei decizionale, Legea 52/2003, are un rol fundamental in obtinerea coeziunii atat la nivelul comunitatilor locale, cat si la nivelul intregii societati.

Imbunatatirea deciziilor publice poate fi obtinuta prin dezbateri publice de calitate cu participare larga si ale caror rezultate sa fie luate in considerare, convingand astfel cetateanul de utilitatea acestui demers.

Democratia este scumpa, consumatoare de timp si resurse umane. Organizarea si finantarea tuturor formelor de dialog social cade in sarcina autoritatilor, de aceea, trebuie create resursele financiare, cadrul organizatoric, dar si resursa umana specializata in organizarea si participarea la formele de dialog public.

Legea bugetului de stat tocmai adoptata nu asigura, deocamdata, cadrul adecvat de finantare a acestor sarcini ale statului.

Refacerea coeziunii sociale este deci obiectivul nostru primordial. Ca atare, nu putem renunta la acest deziderat din motive legate de austeritatea bugetara si lipsa de personal. Ideea mult fluturata a statului minimal nu poate sa implice renuntarea la anumite functii vitale pe care statul trebuie sa le indeplineasca, de aceea, ar fi binevenita o clarificare si regandire a rolului pe care statul, prin administratia publica, il are in sustinerea unui dialog veritabil cu societatea.

Iuliu Winkler este membru al Parlamentului European din partea UDMR, grupul parlamentar PPE, vicepresedinte al Comisiei pentru Comert International si membru supleant in Comisia pentru Dezvoltare Regionala din PE.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...