Liberties, rețeaua de libertăți civile, spune că în statele în care partidele de extremă dreaptă influențează puterea, deteriorarea statului de drept riscă să devină sistemică.
Statul de drept este în declin în întreaga Uniune Europeană, pe măsură ce guvernele continuă să slăbească controalele și echilibrele legale și democratice, susține raportul unei importante organizații pentru libertăți civile, subliniind în special o creștere bruscă a restricțiilor privind dreptul la protest.
Liberties, cu sediul la Berlin, a declarat în raportul său anual, întocmit împreună cu 37 de grupuri de apărare a drepturilor din 19 țări, că în democrațiile mai vechi, cu partide majoritare la guvernare, cum ar fi Franța, Germania și Belgia, provocările la adresa statului de drept au rămas sporadice.
Cu toate acestea, în democrații la fel de vechi - deci rezistente - în care partidele de extremă dreapta sunt la putere sau influențează puterea, cum ar fi Italia și Suedia, Liberties a declarat că deteriorarea statului de drept, deși treptată, riscă să devină sistemică.
În democrațiile mai recent restabilite în UE, cum ar fi Slovacia, Slovenia și Polonia, raportul afirmă că statul de drept "poate oscila rapid - fie spre redresare, fie spre declin".
Balázs Dénes, directorul executiv al Uniunii pentru Libertăți Civile pentru Europa, așa cum este cunoscută în mod oficial Liberties, a declarat că raportul său de 600 de pagini - utilizat de Comisia Europeană în cadrul monitorizării statului de drept - a arătat că UE trebuie să acționeze mai rapid împotriva regresului clar al statului de drept.
"Concluzia este că Comisia, întreaga UE, se află pe un set de instrumente foarte puternice, dar sunt reticenți în a le folosi rapid și asertiv", a declarat Dénes. "Suntem alarmați de lipsa unei analize serioase a ceea ce se întâmplă de fapt în unele locuri."
Măsuri precum procedurile de încălcare a dreptului comunitar sau înghețarea condiționată a fondurilor UE ar putea și ar trebui să fie aplicate, a spus el, dar Bruxelles-ul este "ca un spectator". Nu reușesc să realizeze că unele guverne distrug în mod deliberat controalele și echilibrele".
Cazul Ungariei, unde problemele legate de statul de drept, care acum sunt sistemice, au rămas nerezolvate în ciuda unor schimbări legislative, a subliniat "cât de rău se pot întoarce lucrurile", a spus Dénes, "în măsura în care servește acum drept sursă de inspirație pentru oameni ca Fico (noul premier al Slovaciei n.r)".
În Italia și Suedia, ale căror guverne sunt conduse și, respectiv, susținute de partide de extremă dreapta, partenerii Liberties au raportat o regresie a statului de drept în domenii precum sistemul de justiție, libertatea și pluralismul presei, spațiul civic și drepturile omului.
În Slovacia, un prim-ministru populist, Robert Fico, „demonta în mod sistematic structurile democratice”, în timp ce în Slovenia vecină, un guvern pro-democrație lucra pentru a inversa eforturile susținute ale predecesorului său populist de a submina normele democratice.
Polonia, al cărei nou guvern se luptă pentru a restabili democrația liberală după opt ani de capturare a statului de către populiști, a evidențiat "provocarea de a restabili statul de drept fără a încălca înseși fundamentele juridice pe care încearcă să le reînvie", a declarat Liberties.
Fico din Slovacia a declarat că revizuirile propuse, inclusiv renunțarea la Parchetul anticorupție care se ocupă de corupția la nivel înalt, sunt necesare pentru a pune capăt prejudecăților împotriva partidului său Smer-SSD, dar criticii spun că schimbările vor proteja aliații săi politici și de afaceri.
Noul prim-ministru al Poloniei, Donald Tusk, a promis să restabilească normele UE pentru a debloca finanțarea de zeci de miliarde de euro reținută de Bruxelles din cauza acuzațiilor de regres democratic în timpul celor opt ani de guvernare a partidului naționalist Lege și Justiție.
Cu privire la încălcările drepturilor omului, Liberties a spus că nerespectarea drepturilor refugiaților și migranților rămâne „o problemă îngrozitoare” în rândul statelor membre UE, așa-numitele respingeri legalizate în multe cazuri și drepturile minorilor neînsoțiți regresând.
Acesta a descris sistemele de justiție ca fiind „politizate, subfinanțate și inechitabile”, spunând că, în timp ce țări precum Suedia au luat măsuri pentru depolitizarea proceselor de selecție judiciară, politizarea rămâne un risc în Franța, Germania, Grecia, Ungaria și Slovacia.
În Germania, Belgia, Republica Cehă și Slovacia, mecanismele de responsabilitate ar putea permite, teoretic, „exercitarea presiunii politice de către puterea executivă asupra judecătorilor” – mai ales dacă partidele extremiste ar ajunge la putere, a avertizat.
În Grecia, Italia și Slovacia, politicienii au criticat deschis deciziile instanțelor sau au dat instrucțiuni în cazurile aflate în derulare, în timp ce refuzul guvernelor de a se conforma hotărârilor în cazurile de azil și de protecție a frontierei a atins cote record în Grecia și Belgia.