Vasile Ciurchea și Irinel Popescu de la CNAS au cerut denunțătorilor să plătească publicitate către trustul lui Dan Voiculescu. Medicii, acuzați de corupție - MOTIVARE

Foștii șefi ai Casei Naționale de Asigurări în Sănătatea (CNAS)– Vasile Ciurchea și Irinel Popescu – țin pe loc dosarul în care au fost deferiți justiției pentru luare de mită și abuz în serviciu prin cereri de recuzare și solicitări de strămutare a cauzei la un alt tribunal, pe motiv că judecătoarea fondului, Cătălina Cruceru, ar fi „lipsită de imparțialitate” și că și-ar fi exercitat atribuțiile cu „vădită și nefirească rea credință”.

Din analiza actelor aflate la dosarul cauzei rezultă că avocații celor doi inculpați s-au supărat după ce judecătoarea Cătălina Cruceru s-a pronunțat pe data de 27.03.2023 în sensul menținerii sechestrului asigurator pe numele celor fosților președinți ai CNAS, deși aceștia ar fi oferit „garanții îndestulătoare”:

• „Apărătorul ales al inculpatului (Popescu Irinel – n.r.), avocat (Cristian – n.r.) Winzer, opinează că are dreptul de a susține și oral cererea. Precizează că la momentul soluționării dosarului asociat, cu impact și asupra dosarului de fond, judecătorul și-a exercitat cu vădită și nefirească rea credință atribuții și a creat apărării o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea i-ar fi afectată.
• Tribunalul îi pune în vedere apărătorului ales al inculpatului (Popescu Irinel – n.r.) să se abțină de la aprecierile personale cu privire la exercitarea de către judecător a atribuțiilor cu vădită și rea-credință și să indice în concret motivele.
• Apărătorul ales al inculpatului (Popescu Irinel – n.r.) apreciază că ar fi profund și iremediabil afectată conduita judecătorului prin expunerile regăsite în încheierea din dosarul asociat, conturându-se cu claritate împrejurarea că deja și-a format opinia în legătură cu încadrarea în fapt și în drept a faptelor deduse cercetării judecătorești, în maniera descrisă de către Ministerul Public prin actul de sesizare a instanței, cu privire la participația și vinovăția inculpatului și corelativ, în mod indirect, și cu privire la participația și vinovăția celorlalți inculpați, respectiv cu soluția de certă condamnare pe care judecătorul cauzei urmărește să o dispună în cauză.
• Mai observă că la momentul la care instanța s-a pronunțat în acel dosar, a răspuns argumentelor concrete pe care apărarea a înțeles să le enunțe și să le fundamenteze într-un mod extrem de vag și lacunar”, se arată în încheierea de ședință privind recuzarea.

Vasile Ciurchea și Irinel Popescu adoptă strategia lui Mircea Beuran

Pe data de 24.04.2023, un alt complet de judecată de la Tribunalul București a analizat și a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de Irinel Popescu.

O lună mai târziu, văzând că au rămas cu același judecători despre care anterior își exprimaseră temerea că va pronunța „soluția de certă condamnare”, cei doi foști președinți ai CNAS au formulat cerere de strămutare.

Reamintim că strategia cu strămutarea a funcționat în cazul altui medic, Mircea Beuran, care de pe rolul Tribunalului București a reușit să își mute procesul la Tribunalul Giurgiu, unde a fost achitat.

Ziare.com a consultat și motivarea prin care judecătoarea Cătălina Cruceru le-a menținut sechestrul celor doi, pentru a vedea ce anume i-a făcut să creadă că acesta îi va condamna.

Deși concluziile judecătorului sunt tehnice, ipotezele pe care le-a reținut pentru acestă concluzie fac referire la situația descrisă în rechizitoriu, mai exact la susținerile unui martor cu identitate protejată.

Cum au luat bani de la CNAS „Antenele” lui Voiculescu

Asta pare să îi fi iritat la culme pe Vasile Ciurchea și Irinel Popescu, anume că judecătorul își bazează decizia de menținere a sechestrului prin raportare la declarațiile martorului cu identitate protejată:

• „Astfel, știu că în anul 2007 a avut loc o întâlnire între (…) director general HP România și Vasile Ciurchea la care cei doi au convenit ca livrabilul existent în contractul încheiat în anul 2003 între CNAS și HP, respectiv „train the trainers” să fie înlocuit cu un alt livrabil, respectiv „asistență tehnică on site”.
• Ulterior, conform înțelegerii, a fost încheiat actul adițional nr. 11/2007, prin care erau achiziționate servicii de asistență tehnică on site în valoare de circa 11 milioane de euro. Această sumă a fost obținută din renunțarea la achiziția a 12.688 de terminale pentru acces nivel IV.
• Ulterior, conform înțelegerii, a fost încheiat actul adițional nr. 11/2007, prin care erau achiziționate servicii de asistență tehnică on site în valoare de circa 11 milioane de euro. Această sumă a fost obținută din renunțarea la achiziția a 12.688 de terminale pentru acces nivel IV.
• Ulterior, prin actul adițional nr. 12 s-a micșorat suma, având în vedere că nu a existat posibilitatea prestării tuturor serviciilor de instruire, care au fost reprogramate pentru anul 2008.
• Prin actul adițional nr. 13/2008 au fost achiziționate noi servicii de asistență tehnică on site, fondurile fiind relocate ca urmare a renunțării la 5.307 terminale de acces nivel IV.
• Aceste acte adiționale au fost semnate din partea CNAS de (Vasile Ciurchea – n.r.), în calitate de președinte (alături de alți angajați ai Casei).
• Știu că pentru a semna aceste acte adiționale dl (Vasile Ciurchea – n.r.) a solicitat suma de 60.000 de euro reprezentanților HP și Siveco. Precizez că această sumă reprezenta doar o primă tranșă.
• În același timp, (Vasile Ciurchea – n.r.) a solicitat către HP și Siveco să încheie contracte prin care să vireze sume de bani către societăți de media, respectiv Antena 3 și Media Consulta. Interesul lui (Vasile Ciurchea – n.r.) pentru încheierea acestor contracte era dat de dorința sa ca Antena 3 să nu mai continue atacurile împotriva președintelui Casei Naționale de Sănătate.
• Ulterior au fost semnate contracte cu cele două societăți media, plătite, dar fie fără o contraprestație din partea Antenei 3 sau Media Consulta, fie cu un preț supraevaluat.
• În perioada 14.01.2009– 10.12.2009 președinte al CNAS a fost dl (Irinel Popescu – n.r.).
• Știu că în această perioadă CNAS a încheiat două acte adiționale cu HP, respectiv nr. 14 și nr. 15, prin care au fost achiziționate noi servicii de asistență tehnică on site.
• Știu că pentru a încheia aceste acte adiționale, (Irinel Popescu – n.r.) a solicitat reprezentanților HP și Siveco să încheie contracte de asistență juridică cu societatea de avocatură (Boștină – n.r.) și Asociații, contracte care au stat la baza unor transferuri de sume de bani, fără prestarea vreunui serviciu juridic. De asemenea, știu că (Irinel Popescu – n.r.) a solicitat semnarea unui contract cu Antena 3, contracte ulterior semnate, plătite, dar fără o contraprestație din partea Antenei 3.
• La începutul anului 2009, pe fondul câștigării alegerilor de coaliția condusă de PDL, președinte al CNAS a devenit domnul, care a fost susținut de Partidul Conservator.
• Într-o discuție individuală în biroul său din sediul Casei, îmi amintesc că domnul (Irinel Popescu – n.r.) mi-a solicitat ca HP să încheie contracte de publicitate cu Grupul Intact (Antena 1 sau Antena 3). Eu i-am răspuns că HP nu are alocate fonduri pentru reclamă aferente acestui proiect.
• O solicitare similară a formulat și cu prilejul unei întâlniri ulterioare care a avut loc la Spitalul Fundeni. Îmi amintesc că o serie de întâlniri pe care le-am solicitat domnului (Irinel Popescu – n.r.) erau stabilite de acesta la Spitalul Fundeni, la orele 8, alocându-ne circa 10 minute după raportul de gardă.
• Într-o astfel de întâlnire, la care am participat eu și doamna (Irina Socol de la Siveco – n.r.), domnul (Irinel Popescu – n.r.) ne-a solicitat încheierea unor contracte de publicitate cu Grupul Intact. Eu am răspuns din nou că HP nu are alocați bani în acest sens. (Doamna Socol – n.r.) a spus că va încerca
• Știu că ulterior doamna (Socol – n.r.) a încheiat contractele de publicitate solicitate. Nu știu exact detaliile acestor contracte încheiate la solicitarea domnului (Irinel Popescu – n.r.) și nici valoarea lor totală.
• Nu pot să plasez cu exactitate în timp când au avut loc solicitările domnului (Irinel Popescu – n.r.) pe care le-am relatat mai sus, cert este că au fost anterioare semnării celor două acte adiționale nr. 14 și 15/2009 dintre CNAS și HP.
• Percepția mea a fost că în lipsa acestor contracte de publicitate plătite de doamna (Socol - n.r.) nu ar mai fi fost semnate cele două acte adiționale dintre CNAS și HP sau semnarea lor ar fi fost mult întârziată sau la prețuri mai mici. Această concluzie a mea a avut în vedere faptul că domnul (Irinel Popescu – n.r.) nu avea nicio presiune pentru finalizarea proiectului, interesul său în acest sens fiind stimulat de contractele de publicitate susmenționate.
• Ulterior știu că au avut loc discuții cu Media Consulta și cu Antena 3 si s-au încheiat contracte în valoare totală din câte știu eu de 410.000 de euro.
• Doresc să atașez la prezenta declarație documentele pe care le dețin în legătură contractele, comenzile și facturile dintre Siveco și cele două societăți, cu precizarea că e posibil să existe și alte documente în arhiva Siveco și ale celorlalte două societăți.
• Din câte cunosc eu plățile aferente acestor contracte au avut la bază fie servicii supraevaluate, fie servicii fictive. Nu cunosc valoarea reala a serviciilor prestate”, a declarat martorul.

Motivele menținerii sechestrului asigurator pentru foștii șefi CNAS

După ce trece în revistă pe larg toate acuzațiile reținute de procurori în sarcina lui Vasile Ciurchea și a lui Irinel Popescu, judecătoarea le menține sechestrul pentru următoarele considerente:

• „Pe fondul cauzei, Tribunalul constată că cerinţa proporționalității măsurii asigurătorii cu scopul urmărit, care constă în garantarea executării pedepsei amenzii, a măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a reparării pagubei, denotă o legătură între temeiurile care stau la baza instituirii acestora şi premisele angajării răspunderii penale sau delictual civile ale persoanei acuzate.
• Proporționalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii și restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea organului judiciar, întrucât măsurile asiguratorii sunt acele măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile care aparțin inculpatului, prin instituirea unui sechestru asupra acestora, afectând atributul dispoziției juridice şi materiale, întrucât proprietarul acestor bunuri pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.
• În speța de față suntem în prezenţa unui proces penal, măsura asiguratorie vizează bunurile unor inculpați trimiși în judecată pentru abuz în serviciu și luare de mită, respectiv complicitate la abuz în serviciu în cazul inculpatei persoană juridică.
• În cazul infracţiunii de luare de mită, conform art. 289 alin. 3 C.pen., banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 78/2000, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune dintre cele prevăzute de această lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
• În raport de această acuzație adusă inculpaților persoane fizice, instanța, constatând că măsura asiguratorie a fost dispusă în vederea confiscării speciale, respectiv confiscării extinse, a bunurilor cu privire la care se reține că ar fi fost primite cu titlu de mită, apreciază că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii asigurătorii sub acest aspect se menţin.
• Intervalul de timp scurs de la momentul instituirii acestor măsuri nu pare a fi, cel puţin la acest moment procesual, de natură să conducă la concluzia unei sarcini excesive având în vedere complexitatea cauzei şi natura acuzaţiilor aduse inculpaţilor, iar consecinţele pe care le produc asupra acestora nu depăşesc efectele normale ale unei astfel de măsuri, în raport cu valoarea obiectului infracţiunilor de corupţie reținut în sarcina fiecărui inculpat”, se arată în motivarea hotărârii din 27.03.2023.

Acuzațiile DNA pentru Vasile Ciurchea și Irinel Popescu

Vasile Ciurchea a fost președinte al CNAS în perioada februarie 2007 - ianuarie 2009, iar Irinel Popescu i-a succedat în funcție începând din decembrie 2009.

Vasile Ciurchea ar fi pretins de la reprezentanții HP România SRL și de la societatea subcontractantă, în perioada iulie 2007-martie 2008, suma de 60.000 de euro, precum și să încheie contracte cu două societăți comerciale.

Ulterior, societatea subcontractantă ar fi transferat, prin intermediul unui partener, suma de 60.000 de euro în contul indicat de Ciurchea Vasile (la data de 28.10.2008) și, totodată, ar fi încheiat contracte cu cele două societăți indicate de inculpat, în baza cărora ar fi făcut mai multe plăți, respectiv 165.000 euro în conturile uneia dintre cele două societăți (perioada martie 2008 – iulie 2008) și 300.000 euro în contul celeilalte (perioada iunie – decembrie 2008).

De asemenea, Irinel Popescu ar fi solicitat reprezentanților HP România și societății subcontractante, în perioada ianuarie-august 2009, să încheie contracte cu două societăți.

Ulterior, societatea subcontractantă ar fi încheiat contracte cu societățile indicate, în baza cărora a făcut mai multe plăți, respectiv echivalentul în lei a 100.000 de euro (ianuarie – martie 2010) către o societate și echivalentul în lei a 70.000 de euro (în perioada ianuarie – martie 2010) către cea de a doua societate.

În cauză CNAS s-a constituit parte civilă cu suma de 8.395.490 euro.

Drept la replică transmis de inculpatul Irinel Popescu:

"Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine (art. 30 alin.6 din Constituția României) iar mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice (art.31 alin.4 din Constituția României).

În data de 27.06.2023, ora 03:02 pe site-ul www.ziare.com, a fost publicat articolul redactat de dl. Ionuț Mureșan, intitulat tendențios “Vasile Ciurchea și Irinel Popescu de la CNAS au cerut denunțătorilor să plătească publicitate către trustful lui Dan Voiculescu. Medicii, acuzați de corupție - MOTIVARE”, menit nu a informa opinia publică, ci a amplifica presiunea exercitată asupra actului de justiție.

În cuprinsul articolului menționat se susține că “foștii șefi ai Casei Naționale de Asigurări în Sănătatea (sic!) - Vasile Ciurchea și Irinel Popescu- țin pe loc dosarul în care au fost deferiți justiției pentru luare de mită și abuz în serviciu prin cereri de recuzare și solicitări de strămutare a cazei la un alt tribunal”, autorul acestuia denumind “strategie” exercitarea unor drepturi procesuale, instituite de legiuitor neîntâmplător și prezente în toate legislațiile procesual penale moderne.

Din maniera intitulării și enunțării faptelor rezultă cu evidență că scopul articolului este acela de a de a atrage oprobriul public asupra subsemnatului și de a pune, în continuare, presiune asupra actului de justiție.

Cu toate acestea, “demersul jurnalistic” nu face decât să demonstreze temeinicia argumentelor în virtutea cărora a fost formulată cererea de strămutare, mediatizarea excesivă a unui dosar și referirile făcute la persoana celui trimis în judecată fiind apte a influența percepția opiniei publice dar și a magistraților învestiți cu solutionarea respectivului dosar.

Iată așadar, că “strategia” despre care vorbește autorul articolului nu constituie, astfel cum acesta însuși susține, o încercare de a ține în loc dosarul, ci un demers juridic absolut necesar pentru a putea beneficia de cel mai important lucru pe care și-l dorește orice persoană care se regăsește în situația, deloc confortabilă, a subsemnatului, respectiv garanția că va avea parte de un proces echitabil.

Este regretabil faptul că un jurnalist explică cu atâta convingere “Cum au luat bani de la CNAS antenele lui Voiculescu” și acordă o forță probantă deosebită declarațiilor anonime ale unui martor cu identitate protejată, pe baza cărora a fost edificată acuzația formulată împotriva subsemnatului, nesusținută însă de alte mijloace de probă.

Cei care mă cunosc realizează faptul că aspectele evidențiate în articolul de presă menționat, preluate ad litteram din declarațiile unui “martor acoperit”, sunt absurde, astfel cum un magistrat independent și imparțial va putea constata, însă unicul meu deziderat rămâne acela ca acest dosar să fie analizat fără prejudecăți și fără presiuni".

Director din cadrul Complexului Energetic Oltenia, reținut pentru trafic de influență. Ce acuzații i se aduc

Cătălin Liviu Stănculescu, directorul Direcției Energie din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a fost reținut pentru 24 de ore, vineri, 26 aprilie, de procurorii Direcției Naționale...

Ministrul Energiei trimite Corpul de Control la Complexul Energetic Oltenia după perchezițiile DNA

Ministerul Energiei anunţă, joi, 25 aprilie, că sprijină ancheta procurorilor DNA la Complexul Energetic Oltenia şi va pune la dispoziţie toate informaţiile solicitate. Ministrul Energiei,...