Harta abuzului și hărțuirii sexuale în școlile și universitățile din România: majoritatea profesorilor violenți încă sunt pe funcții

A fost lansată „Harta hărțuirii sexuale în sistemul de învățământ din România”, o bază de date sub formă de hartă interactivă ce evidențiază cazurile de abuz trăite de elevi și studenți în țară, începând cu anii 2000 și până în prezent.

Harta lansată de Asociaţia RISE Project reprezintă doar o parte din cazurile de hărţuire şi abuz sexual care au avut loc în şcolile din ţara noastră, însă cele mai multe abuzuri au rămas, însă, nereclamate, arată comunicatul de presă.

Majoritatea profesorilor care au fost trecuţi în „Harta hărţuirii sexuale în sistemul de învăţământ din România” încă predau, mulţi chiar în şcolile unde au comis abuzurile, conform sursei citate.

În total, au fost înregistrate 268 de cazuri, dintre care 45 au trecut prin instanţă în perioada 2017-2022, iar 25 de profesori au fost condamnaţi. Alte 58 de cazuri nu au ajuns în instanţă, în schimb au fost documentate şi publicate în presă. Din numărul total de cazuri raportate, 165 sunt colectate din mărturiile persoanelor care au completat formularul pus la dispoziţie pe site-ul Asociaţiei mai sus menţionate.

Majoritatea victimelor sunt minore, peste 180 de profesori reclamaţi fiind din rândul cadrelor didactice care predau la clasele primare, gimnaziale şi în ciclul liceal. Cele mai multe cazuri au fost raportate în Bucureşti (70), urmat de judeţele Cluj, Iaşi, Maramureş şi Galaţi, cu 11-12 cazuri fiecare.

Cea mai tânără victimă avea doar 7 ani, în timp ce vârstele profesorilor reclamaţi variază între 21 şi 80 de ani. În ceea ce priveşte materiile predate de aceştia, cei mai mulţi abuzatori predau Educaţie Fizică (42), urmat de Matematică (23) şi Istorie (12).

De cele mai multe ori abuzatorii au fost bărbaţi, iar victimele au fost fete şi femei, însă au existat şi cazuri în care victimele au fost băieţi şi bărbaţi şi un singur caz în care abuzul a fost comis de o femeie. Abuzurile s-au întâmplat atât online, cât şi în realitate în casa profesorului, în sala de clasă, în unitatea de învăţământ sau în maşina cadrului didactic.

În majoritatea cazurilor, abuzatorii încercau să izoleze victimele şi le agresau fie în maşină, fie la finalul cursurilor când rămâneau singuri cu ele în clasă, fie în cabinetul lor personal din şcoală, dar au existat şi cazuri în care abuzurile erau comise în repetate rânduri în sala de clasă, de faţă cu ceilalţi elevi (avansuri, mângâieri pe picior, atingeri pe fund sau pe sâni, săruturi, jigniri şi injurii). Printre mărturiile primite în formular sunt şi multe cazuri în care abuzurile se întâmplau în timpul meditaţiilor pentru olimpiade.

În toate cazurile abuzatorii au profitat de poziţia de putere oferită de statutul de profesor pentru a comite abuzul, iar unii dintre ei au promis avere („vila mea din Cotroceni”, „te umplu de bani”), note mai bune, promovarea examenelor şi beneficii în schimbul favorurilor sexuale sau a tăcerii victimei. În cazul în care victimele refuzau sau doreau să anunţe autorităţile despre abuzurile la care sunt supuse, iar profesorii aflau, aceştia le ameninţau, pretindeau că au relaţii printre judecători („sunt strănepot de judecător”, „frate de grefier”) sau că o să aibă probleme la şcoală sau în facultate („exil scrie pe tine”).

În cazul abuzurilor care au durat ani de zile, victimele au declarat că nu au vorbit cu nimeni din cauza fricii şi a ruşinii, dar şi din cauza statutului social al abuzatorului oferit de funcţia de profesor şi de frica de a nu fi denigrate şi marginalizate de comunitatea lor.

În timpul documentării am urmărit şi modul în care instanţa se raportează la incidentele de abuz.

Dintr-un total de 25 de cazuri în care s-a emis o decizie de condamnare, 17 au fost finalizate cu pedepse cu suspendare şi doar în 8 cazuri pedeapsa a fost cu executare. Pe lângă asta, în unele situaţii judecătorii descriu faptele de abuz ca acte consimţite, chiar dacă victimele sunt minore.

Principalul caz documentat a fost al unui profesor la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă din Roman, anchetat de judecători pentru că a violat o elevă de 15 ani în repetate rânduri, inclusiv pe catedră, a bătut-o şi a torturat-o, a lăsat-o însărcinată şi a pus-o să facă avort. A agresat-o inclusiv în timpul orelor de şcoală. Eleva se afla într-o situaţie vulnerabilă şi era diagnosticată cu o formă de întârziere mentală. În ciuda dizabilităţii fetei, a diferenţei de vârstă dintre ea şi profesor şi a dinamicii de putere dintre ea şi abuzator, instanţa a descris violul după care minora a rămas însărcinată drept un „act sexual normal consimţit neprotejat cu eleva minoră de 15 ani”, mai indică sursa amintită.

Catedra de Abuz” este primul proiect jurnalistic care a documentat fenomenul abuzului în sistemul de învăţământ românesc. Timp de doi ani au fost publicate o serie de investigaţii care conţin mărturiile a zeci de studente care au povestit despre umilirea, hărţuirea şi abuzul psihic, fizic şi emoţional pe care l-au trăit în universitate.

- Una din investigaţii relatează despre experienţele a 14 studenţi şi studente cu regizorul şi profesorul Felix Alexa, care s-au derulat timp de aproape două decenii pe scena celei mai importante universităţi de teatru şi film din ţară. Experienţele relatate seamănă între ele: avansuri, mesaje insistente, urmăriri, ameninţări sau şantaj profesional. În urma articolului, UNATC a făcut un pas istoric şi a interzis relaţiile între profesori şi studenţi. Dar profesorul încă predă în universitate.

- Facultatea „a fost un abuz emoţional şi psihologic, picătură cu picătură, constant, timp de patru ani”. Aşa a fost descrisă Universitatea Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti de către Katia Pascariu, care a povestit despre prejudecăţile şi stereotipurile care stau la temelia educaţiei unei actriţe şi despre cum critica, adesea umilitoare, de multe ori mascată sub formă de glumă au clădit o cultură a abuzului emoţional, tolerat şi perpetuat în facultate.

- Într-o altă investigaţie publicată pe riseproject.ro, 16 voci din UNATC au relatat abuzurile psihologice, dar şi hărţuirea profesorului şi regizorului Puiu Şerban de-a lungul carierei sale de peste 20 de ani. Din cauza lipsei unei culturi de etică şi integritate în Universitate, comportamentul său fie nu a fost considerat o problemă, fie a fost trecut cu vederea. Profesorul încă predă în facultate.

- În UNATC s-a pus problema modificării Codului de Etică anul trecut, după un val de reacţii negative în presă şi mai ales în comunitatea teatrală şi cinematografică. Despre noul Cod şi „Manualul de proceduri” care va detalia, printre altele, abuzul de putere şi consimţământul în cadrul universitar a vorbit Marian Popescu, preşedintele Centrulul de Acţiune, Resurse, Formare pentru Integritate Academică al Universităţii din Bucureşti (CARFIA).

- Într-o altă investigaţie, 14 absolvente din Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti au relatat despre experienţele cu lectorul universitar Horea-Mihai Bădău, pe care le descriu ca „neplăcute”, „hărţuire” sau „abuz”. Mulţi ani, studentele nu au vorbit fie de frică, fie de ruşine, pentru că nu înţelegeau ce li se întâmplă sau credeau că sunt singure.

- În ceea ce priveşte amploarea fenomenului hărţuirii sexuale în şcoli şi universităţi, cel mai extins studiu exploratoriu de până acum privind fenomenul hărţuirii în sistemul de învăţământ din România, realizat de RISE Project, în parteneriat cu Asociaţia ANAIS, arată că unul din doi elevi şi studenţi a trecut prin cel puţin o formă de hărţuire sexuală. Dintre aceştia, 41% erau minori în momentul abuzului.

- În cadrul proiectului Catedra de Abuz, Asociaţia citată a lansat şi un formular prin care victimele pot reclama situaţiile pe care le-au trăit în unităţile de învăţământ din România. Formularul rămâne deschis pentru completare, iar informaţiile furnizate vor fi înregistrate în „Harta hărţuirii sexuale în sistemul de învăţământ din România” periodic.

Proiectul a fost derulat de RISE Project în parteneriat cu Asociaţia ANAIS, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Scopul proiectului este „Îmbunătăţirea răspunsului instituţiilor educaţionale şi sprijinirea victimelor în combaterea fenomenului hărţuirii sexuale prin 1) cercetarea fenomenului şi activităţi de awareness asupra subiectului pentru a sublinia amploarea acestuia 2) o serie de investigaţii jurnalistice 3) o harta interactiva care cuprinde toate cazurile cunoscute de hartuire sexuala in invatamant şi 4) un pachet de servicii de consiliere juridica si psihologica pentru victime.”

O cubaneză a obținut cel mai bun rezultat al României la Campionatul European

Sportiva română de origine cubaneză Amanda Zuaznabar-Torres s-a clasat pe locul 7 la cat. 63 kg, vineri, la Campionatele Europene de judo de la Zagreb (Croaţia). Amanda Zuaznabar-Torres a...

Veste mare pentru cei mai săraci români. Care va fi salariul minim net din 2025

Mai mulți bani pentru cei mai săraci dintre români, din 2025. De la 1 ianuarie anul viitor, niciun român nu va încasa un venit mai mic de 500 de euro net („în mână"), adică 2.500 de lei,...