Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”

România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă parte, refuzul privind aderarea terestră a stârnit valuri de nemulțumiri.

Discuțiile privind o altă decizie de a elimina controalele la frontierele terestre vor continua în cursul anului.

Ziare.com a stat de vorbă cu europarlamentarul Dragoș Pîslaru, care a punctat faptul că, deși țara noastră nu riscă sancțiuni, nu va fi o notă pozitivă faptul că aeroporturile nu sunt pregătite cu porți electronice pentru fluxul de persoane pe două căi. Un alt dezavantaj este și că în fiecare vară sunt blocaje de barje pe Dunăre, și, poate cel mai important, că securitatea la Portul Constanța încă prezintă probleme.

“Cred că nu se poate pune problema de sancțiuni, ci de faptul că ar trebui cumva urgentate măsurile respective, care să permită fluxurile așa cum sunt ele stipulate în măsurile de pregătire pentru Schengen. Cred că este nefericită situația, iar ne-a prins, ca să spun așa, ninsoarea, nepregătiți. Se știa deja de câteva luni și România a tot spus: ‘Gata, noi suntem pregătiți de mâine’.

Acum observăm că apar mici probleme care pot fi foarte serioase, cred că este o problemă pe care Guvernul trebuie să și-o asume în mod direct și să dispună sprijinirea tuturor acestor măsuri care nu au fost luate la timp”, spune europarlamentarul REPER.

Problema unor ghișee electronice suplimentare sau a pregătirii tranziției le-a scăpat autorităților din România. La Aeroportul Internațional “Henri Coandă București” s-a anunțat că fluxul pe terminalul plecări va fi redus de la 1 martie 2024 și pe fluxul de sosiri internaționale capacitatea de procesare va fi temporar redusă, ca urmare a lucrărilor de relocare a unor ghișee de control de frontieră către noul flux non-Schengen.

De asemenea, România va trebui să emită și vize Schengen pentru cetățenii anumitor state, printre care și Federația Rusă, pentru care se cer verificări la cel mai înalt nivel.

Securitatea la granițe

România va face parte, odată cu intrarea în Schengen, din mai multe structuri internaționale care asigură securitatea la granițe în spațiul de liberă circulație. Pentru a asista Bulgaria și România în protejarea frontierelor externe ale Uniunii, se acordă un sprijin financiar substanțial, precum și asistență Frontex.

“Organismul european care se ocupă de aceste lucruri, Frontex, este o agenție care este bazată în Polonia, unde România are un contingent destul de mare care au fost trimiși fie la pregătire, fie care lucrează deja în zona de Frontex. Au existat schimburi de bune practici și există o colaborare permanentă cu autoritățile române. Problemele pe care le identificam înainte legat de portul Constanța erau deja pe agenda Frontex, și erau deja probleme pe care UE le conștientiza ca fiind serioase”, spune Dragoș Pîslaru.

Portul Constanța este o verigă importantă între Asia Centrală și Europa Centrală și de Est, din punct de vedere al traficului de mărfuri. De când tranzitul prin Rusia nu mai este o opțiune populară, Coridorul Mijlociu a fost în centrul atenției. Mult interes se îndreaptă către ruta alternativă prin Marea Caspică, dar timpii de tranzit și costul rutei nu sunt competitive, spun specialiștii, potrivit Clubferoviar.ro.

“Ce sper eu este ca acum să beneficiem de un sprijin mult mai direct pentru apărarea frontierei UE și a Spațiului Schengen, o să avem mai multe resurse pentru a putea să securizăm aceste lucruri. Este un paradox, pentru că, pe de-o parte, rapoartele Comisiei și ale Frontex au fost de natură că România este pregătită tehnic, pe de altă parte, știm acest lucru, sunt niște spețe care ne-au creat niște semne de întrebare”, mai spune Dragoș Pîslaru.

În luna decembrie 2023, sindicalistul Europol, Cosmin Andreica, s-a filmat lângă o navă, susținând că a discutat cu cei de la bord și a reușit să obțină un pachet de 1 kilogram de cocaină cu 100.000 de euro. Andreica a explicat că acesta era doar un experiment prin care încerca să arate vulnerabilitatea sistemului, dezvăluind că, în pachetul respectiv era, de fapt, făină.

"Foarte mult ține de personalul pe care îl avem acolo"

O altă problemă este combaterea traficului în toate formele sale, de la cele care aduc beneficii materiale până la cazuri de identificare a infractorilor care atentează la viața și integritatea umană.

“Ne aducem aminte și de frontiera nordică cu Ucraina, și de traficul cu țigări. Tehnic, suntem pregătiți. Unde putem trage o concluzie este că foarte mult ține de personalul pe care îl avem acolo și de micile încrengături de relații locale, care sunt legate de interese meschine de a mai câștiga un ban în plus și de a mai face un ban cumva.

Nu ar fi vorba că nu am fi pregătiți tehnic, ci mai degrabă de implementarea directă. În practică, interese politice locale sau chiar economice sunt cele care distrug aplicarea serioasă. Cred că acum, sub supravegherea Frontex, aceste meschinării, unele dintre ele care ajung la sume colosale, nu vor mai putea fi făcute”, mai spune europarlamentarul.

Pe lângă celebrele scandaluri legate de valorificarea mărfii confiscate la vamă, se mai pune problema corupției angajaților la vămi. De la faptul că fugarii urmăriți internațional reușesc să treacă granițele până la șpăgile care se dau pentru permiterea anumitor mărfuri, țara noastră are mari probleme în privința controlului.

“Ceea ce se confiscă este vârful icebergului, problema este cu ceea ce nu se confiscă și comisioanele care derivă din lucrurile respective. Atât în Portul Constanța, cât și în vama de Nord, cu Ucraina.

Odată ce Frontex va întări sprijinul, ne așteptăm ca aceste fenomene să se diminueze. Dacă ai avea controale încrucișate cu oameni din alte județe, care să nu fie cuplați la interesele locale, problemele se pot rezolva. Este o chestiune de voință politică”, a adăugat europarlamentarul.

România urmărește ca în perioada următoare să adere și pe cale terestră la Spațiul Schengen. Pot neregulile care sunt constatate în această perioadă să influențeze o decizie de întârziere și a ultimei părți de aderare?

”Cred că motivul pentru care nu intrăm în Schengen (pe toate căile -n.r) este strict politic, nu este încă legat de aceste cazuri. Este adevărat că orice fel de neaplicare a măsurilor care ar trebui luate, conform cu apartenența la Schengen, vor putea să fie un pretext adițional pentru narativele austriece”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

Acesta a adăugat că, dincolo de obligațiile pe care le are, România ar trebui să insiste pe lângă celelalte state occidentale pentru a reuși să combată reticența Austriei cu privire la aderarea pe cale terestră, cea mai relevantă pentru dezvoltarea economică a României.

România trebuie să respecte un set de condiții pentru aderarea la spațiul Schengen:

- trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale Uniunii Europene;

- trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen;

- pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul Schengen, trebuie să coopereze cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...

Cum se votează cu urna mobilă. BEC a stabilit regulile pentru alegeri

Biroul Electoral Central a stabilit, vineri, 26 aprilie, măsurile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile din data de 9 iunie, menţionând, între altele,...