Europenii susțin aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE, în ciuda costurilor și riscurilor. Românii, cei mai mari susținători SONDAJ

Potrivit unui sondaj, europenii sunt în general deschiși la ideea aderării Ucrainei la UE, în ciuda costurilor și riscurilor, dar mai puțin entuziaști când vine vorba de Georgia și țările din Balcanii de Vest, scrie The Guardian.

Comisia Europeană a recomandat luna trecută începerea discuțiile oficiale de aderare cu Ucraina și Moldova. Cei 27 de șefi de guvern ai UE urmează să discute această propunere la summit-ul de la Bruxelles săptămâna aceasta – deși premierul Ungariei, Viktor Orbán, a spus în repetate rânduri că se opune deschiderii negocierilor cu Kievul.

Extinderea a devenit o prioritate urgentă a UE de când Rusia și-a lansat războiul împotriva Ucrainei. În noiembrie, comisia a susținut, de asemenea, începerea de negocieri cu Bosnia și Herțegovina – după ce Sarajevo va fi pregătită – și a recomandat ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată.

Sondajul în șase state membre ale UE făcut pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) a relevat un sprijin considerabil pentru candidaturile Ucrainei și, într-o măsură mai mică, ale Moldovei și Muntenegrului, dar și preocupări profunde economice și de securitate.

Cu toate acestea, a existat o opoziție larg răspândită față de eventuala aderare a Turciei în special, precum și un răspuns marcant rece la perspectiva ca Albania, Bosnia, Georgia, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia să se alăture spațiului comunitar.

În timp ce summitul de săptămâna aceasta se va concentra pe căile de aderare a Ucrainei și a altora, dezbaterea despre cum să se realizeze exact aceasta „abia a început”, a spus Piotr Buras, analist în politici al ECFR, care a cerut o „cronologie concretă” pentru aderare.

Românii sunt cei mai favorabili primirii de noi membri

Potrivit sondajului, românii sunt cei mai favorabili primirii de noi membri, arătând o susținere de 55% pentru Republica Moldova, 42% pentru Serbia, 39% pentru Muntenegru, 37% pentru Turcia, 34% pentru Bosnia-Herțegovina, câte 32% pentru Albania, Macedonia de Nord și Ucraina, 31% pentru Georgia și doar 22% pentru Kosovo. În cazul Republicii Moldova, alți 20% de români s-au declarat indiferenți, 14% au răspuns „nu știu”, iar 11% s-au împotrivit aderării.

„Retorica geopolitică de la Bruxelles maschează preocupările profunde ale statelor membre cu privire la potențialele consecințe ale extinderii și scepticismul larg răspândit cu privire la capacitatea UE de a absorbi noi membri”, a spus Buras, citat de The Guardian.

O cronologie ar oferi spațiu pentru reformele interne ale UE, ar construi reziliența și ar arăta publicului de ce extinderea este esențială, a spus el. Engjellushe Morina, un alt membru al ECFR, a declarat că summitul ar putea fi „cel mai important din istoria recentă a UE”.

Sondajul a constatat că sprijinul pentru intrarea Ucrainei este cel mai mare în Danemarca (50%) și Polonia (47%), cu opiniile aproximativ împărțite în România (32% pentru, 29% împotriva), Germania (37% pentru, 39% împotriva) și Franța. (29% pentru, 35% împotriva). Austria s-a opus în proporție de 52%.

Cu toate acestea, 45% dintre respondenți au fost îngrijorați că aderarea Ucrainei va avea un impact negativ asupra securității UE, față de 25% care au considerat că o va spori, în timp ce 39% au considerat că intrarea Kievului va afecta negativ securitatea țării lor.

Mulți europeni nu au văzut niciun beneficiu economic pentru apartenența ucraineană. În timp ce 43% dintre respondenți din Polonia și 37% din România au văzut un impact pozitiv pentru economia UE, 54% din Danemarca și 46% din Austria au prevăzut un cost.

Au existat și temeri cu privire la impactul extinderii asupra puterii politice a UE în lume. Polonia și Danemarca au fost cele mai optimiste în acest sens, 43% și 35% dintre cetățeni crezând că aderarea Ucrainei va avea un impact pozitiv.

În Austria (42%) și Germania (32%), totuși, opinia cea mai răspândită a fost că apartenența Ucrainei ar reduce puterea politică a UE în lume, în timp ce respondenții din Franța și România au fost împărțiți mai egal.

Diferențe între vechile și noile membre

ECFR a identificat o divizare clară între „vechile” și „noile” state membre UE pe principiul mai larg al extinderii. Respondenții din Austria (53%), Germania (50%) și Franța (44%) au fost cei mai predispuși să considere că UE nu ar trebui să admită noi membri.

În afară de Ucraina, sprijinul prevalează pentru alte două state, și anume Republica Moldova (30% pentru, 28% împotrivă) și Muntenegru (30% pentru, 25%), în timp ce opiniile sunt împărțite cu privire la Macedonia de Nord (26% pentru, 27% împotrivă) și Bosnia-Herțegovina (28% pentru, 29% împotrivă).

Cea mai puternică împotrivire (51%) pentru aderare s-a observat în cazul Turciei, în timp ce cel mai mic sprijin (20%) s-a constatat în cazul Kosovo și Albaniei (24%).

Sprijinul pentru aderare a fost cel mai slab pentru Kosovo, 20% spunând că ar trebui să poată adera și 37% spunând că nu ar trebui, Albania (24% pentru, 35% împotriva), Serbia (25% pentru, 35% împotriva) și Georgia (25% pentru, 31% contra).

Opiniile au fost mai egal împărțite cu privire la Macedonia de Nord (26% pentru, 27% împotriva) și Bosnia și Herțegovina (28% pentru, 29% împotriva), în timp ce a existat sprijin pentru Moldova (30% pentru, 28% împotriva) și Muntenegru (30 % față de 25%) aderarea la UE.

Mai mult de jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu. Procentul a crescut considerabil față de acum 10 ani SONDAJ

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu partidul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...