De ce se moare pentru democrație în Ecuador. Cândva o oază de pace în America de Sud, țara se confruntă cu un val de violenţe legate de traficul de droguri

„Aici, plătim pentru democrație cu viața noastră”. Cuvintele pe care Fernando Villavicencio pe care le-a strigat la microfon la un miting de campanie, cu câteva clipe înainte de a muri din cauza gloanțelor, ar fi putut, în urmă cu doar câțiva ani, să fi fost doar o exagerare, o metaforă.

Dar miercuri s-au dovedit profetice. Villavicencio, candidat la viitoarele alegeri prezidențiale, a fost împușcat când părăsea mitingul electoral din capitala Quito.

Asasinarea lui nu este un incident izolat, scrie BBC.

Un primar împușcat în timp ce inspecta lucrări publice, cadavre înșirate de poduri, lideri de bande publicând videoclipuri în care amenință că vor ucide politicieni dacă nu le îndeplinesc cerințele - o listă aparent nesfârșită de violență a dominat titlurile din presă în această țară cunoscută anterior pentru siguranța sa.

În 2018, rata crimelor a fost de 5,8 la 100.000 de locuitori. Majoritatea populației declara într-un sondaj Gallup că se simte în siguranță mergând pe stradă noaptea.

Până în 2022, rata omuciderilor în Ecuador a crescut de peste patru ori, iar percepția ecuadorienilor asupra siguranței a scăzut, împreună cu încrederea lor în poliție pentru a-i menține în siguranță.

Cum a devenit Ecuador, o țară care până de curând era considerată o oază sigură atât pentru turiști, cât și pentru localnici, o națiune în care politicienii aleși în mod democratic sunt împușcați?

Răspunsul este bandele - și geografia. Ecuador se află între Columbia și Peru, cei mai mari producători de cocaină din lume. Producția de cocaină a atins recent un nivel record, conform Raportului Global al Națiunilor Unite asupra cocainei din 2023.

Cartelurile mexicane de droguri și grupurile criminale din Balcani au câștigat un loc în America de Sud.

Columbia și Peru, unde se cultivă frunza de coca - materia primă folosită pentru a face cocaina - se află în centrul acestui comerț ilegal care se întinde pe mari părți ale globului.

Și, în timp ce producția este în creștere, la fel și capturile de drog făcute de poliția din întreaga lume.

Columbia, în special, s-a chinuit zeci de ani încercând să stopeze fluxul de cocaină, iar poliția columbiană a primit instruire și sprijin din partea SUA.

Dar, așa cum forțele de poliție au pus în comun resurse pentru a perturba fluxul de cocaină, bandele care fac traficul au devenit și ele internaționale.

În urma demobilizării grupului rebel Farc din Columbia - cândva un jucător important în comerțul cu cocaină - au apărut noi jucători care au creat alianțe mult dincolo de granițele Columbiei.

Aceste grupuri au fost dornice să exploreze noi modalități de a transporta cocaina produsă în Columbia către cumpărătorii săi din Europa și Statele Unite.

Pe măsură ce zonele rebele din Columbia au ajuns sub controlul forțelor statului în urma acordului de pace semnat între guvernul columbian și rebelii Farc în 2016, nevoia de noi rute a devenit mai presantă.

Ecuadorul, țară de tranzit atractivă pentru transporturile droguri

Aceste grupuri criminale transnaționale au privit din ce în ce mai mult Ecuadorul ca o țară de tranzit atractivă pentru transporturile lor de droguri.

Granița sa poroasă cu Columbia, infrastructura sa bună și porturile mari de pe coasta Pacificului - precum Guayaquil - au făcut Ecuadorul convenabil din punct de vedere geografic pentru aceste bande.

Forțele de securitate din Ecuador aveau, de asemenea, puțină experiență în combaterea cartelurilor puternice, ceea ce înseamnă că nu erau pregătite pentru afluxul de criminali puternic înarmați.

Nu a durat mult până când sindicatele criminale transnaționale s-au infiltrat în bandele locale, care până atunci se ocupau cu infracțiunilor mai mici, cum ar fi extorcarea.

Multe dintre aceste noi alianțe au fost făcute în închisorile din Ecuador și în spatele gratiilor când a izbucnit pentru prima dată valul de violență și brutalitate care s-a răspândit de atunci în orașele Ecuadorului.

Alianțe între traficanți, formate în închisori

Grupările cu legături cu carteluri rivale din Mexic s-au confruntat în închisori, mutilându-se, mergând până la decapitări.

Sute de deținuți au fost uciși în lupte mortale în închisorile supraaglomerate din Ecuador în ultimii ani. Unele dintre cele mai mortale incidente au avut loc în închisoarea El Litoral din Guayaquil.

Eforturile de a înăbuși violența prin transferarea prizonierilor în diferite închisori par doar să fi răspândit problema la nivel național.

Luna trecută, 136 de gardieni au fost ținuți ostatici de deținuți care au organizat revolte simultane în închisorile din întreaga țară.

Și în timp ce mulți dintre liderii bandelor care au apărut în Ecuador sunt în spatele gratiilor, violența pe care au declanșat-o nu s-a limitat la închisori.

Prin intermediul telefoanelor mobile introduse ilegal în închisori, își conduc afacerile criminale în exterior și ordonă uciderea celor percepuți că le stau în cale.

Fernando Villavicencio fusese amenințat cu o săptămână înainte de a muri de membri ai Los Choneros, o bandă care poartă numele orașului Chone, din vestul Ecuadorului.

Los Choneros are legături cu cartelul de la Sinaloa, al cărui fost lider, Joaquín „El Chapo” Guzmán, se află în închisoare în SUA.

Încurajate de banii canalizați către ei de la noii lor aliați din străinătate și puterea lor de foc sporită prin armele de mare putere introduse ilegal din SUA prin Mexic, aceste bande au devenit un inamic formidabil.

Puțini sunt dispuși să le confrunte. Fernando Villavicencio a fost unul dintre ei.

Chiar și după ce a fost avertizat de Los Choneros să nu sfideze gașca și nici măcar să nu-i menționeze numele, Villavicencio a rămas fidel sloganului său de campanie: „Este timpul pentru curajoși”.

„Găștile au spus că mă vor sparge, dar nu mă tem de ei”, a spus el într-un videoclip încărcat pe internet la scurt timp după ce a fost amenințat.

Villavicencio a primit protecția poliției, dar a continuat să facă campanie. Cu doar câteva clipe înainte de moartea sa, strângea mâna alegătorilor.

La scurt timp după uciderea lui brutală, a apărut un videoclip în care bărbați mascați recunosc că au comis asasinarea lui și amenințau un alt candidat la președinție.

Mascații spun că nu aparțin Los Choneros, ci unei bande care se numește Los Lobos (Lupii), care are legături cu o altă puternică organizație criminală mexicană, cartelul Jalisco New Generation.

Un alt videoclip a apărut câteva ore mai târziu, în care bărbați care pretind că sunt Los Lobos au negat că au jucat vreun rol în crimă. „Nu ne acoperim fețele (...) videoclipul în care bărbați mascați cu puști de asalt pretind că sunt membri ai organizației noastre este total fals”.

Grupul de bărbați din al doilea videoclip a spus că primul videoclip a fost încărcat pentru a „destabiliza țara și a da vina pe Los Lobos pentru această tragedie care se întâmplă în țara noastră”.

Deși poliția nu a spus încă cine crede că se află în spatele asasinării lui Fernando Villavicencio, faptul că un candidat la președinție ar putea fi ucis în timp ce se afla sub protecția poliției la un eveniment public din capitală îi va face pe ecuadorieni să se teamă și mia mult pentru siguranța lor.

Suspecţii în cazul asasinării candidatului la preşedinţie sunt columbieni

Cei şase suspecţi arestaţi pentru asasinarea, miercuri, la Quito, a candidatului de centru la preşedinţie în Ecuador, Fernando Villavicencio, precum şi al şaptelea individ ucis de forţele de securitate, sunt columbieni, a anunţat poliţia ecuadoriană, informează vineri AFP.

"Toţi, inclusiv persoană decedată, sunt columbieni", a declarat joi poliţia pentru AFP.

Fernando Villavicencio (59 de ani), aflat pe locul al doilea în ultimele sondaje pentru alegerile prezidenţiale, a fost asasinat miercuri seară la încheierea unui miting electoral. Era unul din cei opt concurenţi din primul tur programat pentru 20 august.

După crimă, preşedintele Guillermo Lasso a declarat stare de urgenţă timp de 60 de zile pe întreg teritoriul ţării pentru a putea mobiliza forţele armate şi pentru a garanta procesul electoral. De asemenea, a ordonat trei zile de doliu naţional pentru Villavicencio, fost jurnalist şi deputat care urma să candideze pentru prima oară la preşedinţie.

În cadrul arestărilor şi percheziţiilor de locuinţe, poliţiştii au ridicat o puşcă, un pistol-mitralieră, patru pistoale, trei grenade, două încărcătoare pentru puşti, patru cutii de muniţie, două motociclete şi un vehicul furat.

Pe parcursul carierei sale de jurnalist, Fernando Villavicencio a dezvăluit o vastă reţea de corupţie în care a fost implicat fostul preşedinte de stânga Rafael Correa (2007-2017), condamnat, în absenţă, la opt ani de închisoare.

Preşedintele ecuadorian Guillermo Lasso a anunţat joi că a cerut Biroului Federal de Investigaţii (FBI) al Statelor Unite să acorde asistenţă în ancheta asupra asasinării unui candidat la viitoarele alegeri prezidenţiale.

Pe 20 august sunt programate alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate în Ecuador. Ele au devenit necesare după ce Lasso a dizolvat Adunarea Naţională pe fondul unor proceduri de demitere pentru presupusă delapidare.

Maramureș: Polițist drogat, prins înainte să intre de serviciu. Ce măsuri au luat superiorii săi

Un poliţist care urma să intre de serviciu în Şomcuta Mare, judeţul Maramureş, a fost testat pozitiv la substanţe interzise. El a fost retras din dispozitiv şi dus la spital pentru...

Biden l-a luat peste picior pe Trump la un eveniment de campanie. Cu ce crede președintele american că-și tratează rivalul său părul VIDEO

Încântat de primirea entuziastă de care a avut parte miercuri, 24 aprilie, la un eveniment de campanie, Joe Biden și-a luat peste picior adversarul din cursa pentru prezidențiale. Biden l-a...