România ar putea cere activarea articolului 4 din Tratatul NATO după atacul Rusiei asupra porturilor Reni și Ismail. Ce s-ar întâmpla

Statutul României, de membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) îi permite să ceară cel puțin consultări cu partenerii, atunci când oficialii statului simt că granițele sunt amenințate de incursiuni externe.

La 24 februarie 2022, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovenia, membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), au cerut, pe fondul incursiunii forţelor militare ruse în teritoriul naţional al Ucrainei, invocarea Articolului 4 din Tratatul Atlanticului de Nord.

„În urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, am cerut Misiunii României la NATO să ceară împreună cu alţi aliaţi activarea art. 4 din Tratatul de la Washington – care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi – cu privire la impactul situaţiei actuale asupra securităţii aliaţilor”, a informat la vremea respectivă ministrul de Externe Aurescu, pe Twitter.

Cât de aproape de România au căzut bombele

Dronele trimise de Rusia în noaptea de 23 spre 24 iulie, către porturile dunărene Reni și Ismail, aflate sub administrarea Ucrainei, au lovit ținte aflate la câteva sute de metri de teritoriul României.

Portul Reni se află la aproximativ 3 kilometri de granița româno-ucraineană de la Giurgiulești și mai puțin de 10 kilometri, în linie dreaptă, de teritoriul administrativ al orașului Galați.

Explozia cauzată de dronele și rachetele rusești în orașul ucrainean Reni a fost vizibilă și din România. pic.twitter.com/69V0VwKTOK

— 🇷🇴 Connie 🇲🇩 (@EEuroTransGirl) July 24, 2023

Cele două porturi sunt în acest moment singura alternativă a Ucrainei de a-și vinde în continuare cerealele, după ce Rusia a rupt armistițiul grânelor în Marea Neagră și atacă aproape neîncetat, în ultimele zile, porturile maritime Odesa și Mikolaiv, locurile clasice de unde pleacă navele încărcate cu predilecție cu grâu și porumb.

Aplicațiile de monitorizare a traficul naval dunărean arată o aglomerație fără precedent în ultimele 48 de ore în Reni, Ismail, dar și în portul românesc Galați. Sunt sute de nave, majoritatea destinate transportului de mărfuri, pe această secțiune. Mai mult, în momentul atacului asupra portului Reni, acolo erau staționate și câteva nave românești, care au cerut ulterior retragerea în apele teritoriale ale României.

În ciuda situației extrem de tensionate de pe Dunăre, România a declarat, de la nivelul MApN, că "nu rezultă, la acest moment, posibilitatea unor amenințări militare directe la adresa teritoriului național sau apelor teritoriale ale României.

Armata României continuă implementarea măsurilor de vigilență întărită în spațiul național terestru, maritim și aerian, și a celor de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe flancul estic, stabilite conform planurilor naționale și aliate".

Ce prevede articolul 4 din Tratatul NATO

O posibilă măsură care ar putea fi implementată de România în condițiile în care Bucureștiul va constata o înrăutățire a situației la granița cu Ucraina ar fi activarea articolul 4 din NATO.

Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington, la 4 aprilie 1949, reprezintă documentul oficial care guvernează funcţionarea organizaţiei.

Potrivit Tratatului, Articolul 4 prevede: ''Părţile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este ameninţată integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea vreuneia dintre Părţi'', conform www.nato.int.

Sistemul decizional al Alianţei Nord-Atlantice include activarea formatului de consultări, în baza Articolului 4, pe fondul apariţiei unei situaţii de criză care ar putea afecta spaţiul nord-atlantic.

Toate deciziile în cadrul NATO sunt luate prin consens, după discuţii şi consultări între statele membre. Acest tip de consultări, ce reprezintă parte a cadrului decizional central al Alianţei, conferă statelor membre oportunitatea schimbului de opinii şi informaţii şi de abordare a chestiunilor prioritare pentru obţinerea unui acord şi adoptarea paşilor de urmat în planul concret al acţiunii, potrivit www.nato.int.

Consultările se pot desfăşura pe totalitatea subiectelor de interes pentru Alianţă, inclusiv pe marginea activităţilor curente ale organizaţiei, faţă de obiectivele sale principale şi în ce priveşte rolul său fundamental - apărarea colectivă a tuturor statelor sale membre.

Formatul consultărilor întăreşte rolul dimensiunii politice a NATO, oferind statelor membre cadrul necesar exprimării opiniilor şi poziţiilor oficiale. Totodată, oferă NATO un rol activ la nivelul diplomaţiei preventive prin furnizarea mijloacelor de sprijinire a evitării unui conflict.

După invocarea prevederilor Articolului 4, statele se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, forul decizional principal al organizaţiei.

Încă de la înfiinţarea organizaţiei, Articolul 4 a fost invocat de state membre pe fondul unor situaţii care impuneau necesitatea desfăşurării consultărilor.

În 10 februarie 2003, Turcia a invocat Articolul 4 pentru consultări la nivelul Consiliului Nord-Atlantic cerând asistenţă în măsuri de apărare din partea NATO pe fondul situaţiei de conflict militar din statul vecin Irak. Alianţa convine asupra unui pachet de măsuri defensive de sprijinire a teritoriului şi populaţiei Turciei în perioada februarie - mai 2003, potrivit www.nato.int.

La 22 iunie 2012, Turcia a cerut Consiliului Nord-Atlantic declanşarea prevederilor formatului de consultări stipulat de Articolul 4, ca urmare a doborârii unui avion militar turc de către forţe aeriene de apărare ale Siriei. În acelaşi an, la 3 octombrie, Ankara cere activarea Articolului 4, după uciderea unor civili turci de către proiectile trase din teritoriul sirian, pentru ca ulterior, ca o consecinţă, să ceară desfăşurarea unui sistem de apărare antirachetă Patriot al NATO. Organizaţia a dat curs cererii privind adoptarea unei astfel de măsuri de apărare a teritoriului şi populaţiei Turciei.

Polonia a invocat, la 3 martie 2014, Articolul 4 al Tratatului de la Washington, ca urmare a intensificării situaţiei de criză din statul vecin Ucraina.

La 26 iulie 2015, Turcia a cerut, pe fondul situaţiei generate de producerea unui atac terorist pe teritoriul său naţional, să informeze statele membre ale NATO asupra măsurilor pe care urma să le adopte.

La 24 februarie 2022, cu prilejul reuniunii de urgenţă a ambasadorilor statelor membre la Alianţa Nord-Atlantică, convocaţi prin activarea Articolului 4 al Tratatului de la Washington, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunţat convocarea pentru 25 februarie 2022 a Consiliului Nord-Atlantic, care se va desfăşura în format videoconferinţă, pentru ''a analiza calea de urmat'', potrivit agenţiilor internaţionale de presă.

Daunele provocate de ruși în porturile Reni și Ismail

Administrația Fluvială a Dunării de Jos a transmis printr-un comunicat că în noaptea de 23-24 iulie, Federația Rusă a efectuat un atac cu drone în portul Reni.

Potrivit comunicatului, si-au atins țintele 15 drone „Shahed”. Clădirea filialei Reniy a SE „AMPU” a fost avariată, turnul pilot al RF al SE „AMPU” a fost aproape complet distrus.

Au mai fost avariate 3 depozite ale SRL „Trans Expo” (3,5 mii tone cereale), depozite goale de containere de benzină din SE „AMPU”, depozite goale de stocuri de benzină din SE „4” SRL produse și conducte eum (LLC „ Odesnaftoprodukt”), o macara portal cu o capacitate de încărcare de 200 de tone, precum și containere pentru depozitarea uleiului vegetal (Ukrchem LLC).

S-a mai consemnat că au fost lovite stația de pompare și containerele (fără să ia foc) din terminalul Reni Oil SRL (deținut de Kernel Group), în timp ce personalul companiei a încercat să oprească scurgerea de ulei (se scursese deja aproximativ 300 de tone).

"Șase persoane rănite (dispeceri portuari și șoferi) cu leziuni de schije au fost transportate la spital. Nu avem informații că ar exista morți. De remarcat că zona atacată nu este acoperită de apărare antiaeriană, încercările de doborâre a dronelor cu arme de calibru mic nu au avut succes", se arată în comunicatul Administrației Fluviale a Dunării de Jos.

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...