Milorad Dodik promite să declare independenţa entităţii sârbe din Bosnia, în ciuda avertismentelor SUA

Liderul separatist al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, vrea să continue cu planurile sale de a desprinde Republica Srpska de Bosnia şi Herţegovina, în ciuda promisiunii Statelor Unite de a preveni un astfel de rezultat, relatează Associated Press.

"Fie că SUA şi Marea Britanie vor dori sau nu, vom transforma graniţa administrativă dintre (cele două entităţi din Bosnia) în graniţa noastră naţională", a insistat Dodik într-un interviu pentru AP.

Dodik, care cere de peste un deceniu separarea entităţii sârbe de restul Bosniei, s-a confruntat cu sancţiuni britanice şi americane pentru politicile sale, dar a beneficiat de sprijinul Rusiei. Există temeri larg răspândite că Rusia încearcă să destabilizeze Bosnia şi restul regiunii pentru a abate cel puţin o parte din atenţia lumii de la războiul său din Ucraina.

"Nu sunt iraţional, ştiu că răspunsul Americii va fi să folosească forţa, dar nu am niciun motiv să mă sperii de acest lucru sacrificând interesele naţionale (sârbe)", a declarat vineri, în interviul pentru The Associated Press, Milorad Dodik, preşedintele entităţii sârbe a Bosniei.

El a declarat că orice încercare de a se folosi intervenţia internaţională pentru a consolida instituţiile multietnice comune ale Bosniei se va lovi de decizia sârbilor bosniaci de a abandona complet aceste instituţii comune, ceea ce riscă să ducă ţara înapoi la starea de dezbinare şi disfuncţionalitate în care se afla la sfârşitul războiului interetnic din anii 1990.

Democraţiile occidentale nu vor fi de acord cu acest lucru, a adăugat el, iar "în etapa următoare, vom fi forţaţi de reacţia lor să declarăm independenţa totală" a regiunilor controlate de sârbi din Bosnia, a spus Dodik.

Războiul din Bosnia a început în 1992, când sârbii bosniaci susţinuţi de Belgrad au încercat să creeze o regiune "pură din punct de vedere etnic" cu scopul de a se alătura Serbiei vecine, ucigând şi expulzând croaţii şi bosniacii din ţară, aceştia din urmă fiind în majoritate musulmani. Peste 100.000 de persoane au fost ucise şi peste 2 milioane de oameni, adică mai mult de jumătate din populaţia ţării, au fost alungaţi din casele lor înainte de încheierea unui acord de pace la Dayton, Ohio, la sfârşitul anului 1995.

Acordul a împărţit Bosnia în două entităţi - Republika Srpska, condusă de sârbi, şi Federaţia croato-bosniacă. Celor două entităţi li s-a acordat o largă autonomie, dar au rămas legate între ele prin intermediul unor instituţii multietnice comune. De asemenea, a fost instituit Biroul Înaltului Reprezentant (OHR), un organism internaţional însărcinat cu supravegherea punerii în aplicare a acordului de pace, care a primit puteri largi pentru a impune legi sau a-i demite pe funcţionarii care subminează echilibrul etnic fragil de după război, inclusiv judecători, funcţionari publici şi membri ai parlamentului. De-a lungul anilor, OHR a exercitat presiuni asupra liderilor etnici arţăgoşi ai Bosniei pentru a construi instituţii comune la nivel de stat, inclusiv armata, agenţiile de informaţii şi de securitate, sistemul judiciar de vârf şi administraţia fiscală. Cu toate acestea, pentru ca Bosnia să îşi atingă obiectivul declarat de a adera la Uniunea Europeană, este necesară consolidarea în continuare a instituţiilor existente şi crearea altora noi.

Dodik a părut vineri neperturbat de declaraţia postată cu o zi mai devreme pe X de James O'Brien, secretarul de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, potrivit căruia Washingtonul va acţiona, dacă cineva va încerca să schimbe "elementul de bază" al acordului de pace din 1995, subliniind că nu există "niciun drept de secesiune".

"În rândul sârbilor, un lucru este clar şi cert, şi anume o conştientizare tot mai mare a faptului că anii şi deceniile care ne aşteaptă sunt anii şi deceniile unificării naţionale sârbe", a comentat Dodik. "Bruxelles-ul se foloseşte de promisiunea aderării la UE ca de un instrument pentru a uniformiza Bosnia", a declarat Dodik. "În principiu, politica noastră este în continuare aceea că dorim să aderăm (la UE), dar nu mai considerăm că aceasta este singura noastră alternativă", a spus Dodik, care, notează AP, este un pro-rus convins. UE "a dovedit că este capabilă să lucreze împotriva propriilor interese", dându-se de partea Washingtonului împotriva Moscovei atunci când Rusia a lansat invazia în curs de desfăşurare din Ucraina, a adăugat liderul sârbilor din Bosnia.

Un afroamerican a murit în timp ce era imobilizat de un poliţist în Ohio. Scena amintește de moartea dramatică a lui George Floyd. „Nu pot să respir”

Un afroamerican, Franck Tyson, în vârstă de 53 de ani, care a ieşit recent de la închisoare, suspectat de faptul că era implicat într-un accident rutier, a murit în timpul arestării, pe 18...

Violențe la cele mai recente manifestaţii pro-palestiniene. Zeci de persoane au fost arestate la o universitate din Boston. „Insulte antisemite violente”

Aproximativ 100 de persoane considerate a fi manifestanţi pro-palestinieni au fost arestate sâmbătă dimineaţa, 27 aprilie, în campusul unei universităţi din Boston. Tabăra lor a fost...