Curtea de Justiție a Uniunii Europene, așteptată să tranșeze „marea prescripție” din România. Câte procese au fost închise ca urmare a încetării răspunderii penale

UPDATE Toate cele peste 5.000 de decizii de încetare a proceselor penale ca urmare a intervenției prescripţiei date de instanțele din România după hotărârea CCR din 26 mai 2022 sunt contrare dreptului european a hotărât luni, 24 iulie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Instanța a analizat chestiunea aplicării deciziei CCR pe tema prescripţiei ca lege mai favorabilă în procesele de corupție, un „mecanism” prin care în ultimul an mulți inculpați VIP au scăpat de răspunderea penală.

Știrea inițială

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) ar urma să soluționeze luni, ora 15.00, sesizarea trimisă de instanțele din România cu privire la „marea prescripție”. Judecătorii europeni au pe rol una dintre cele câteva sesizări care „au scăpat” din România cu privire la riscul sistemic de impunitate generat de „marea prescripție” de anul trecut, care a generat din 26 mai 2022 până în acest moment soluția de încetarea a procesului penal în 5.512 procese.

Magistrații Curții de la Luxemburg urmează să decidă dacă judecătorii români pot ignora sau nu deciziile instanței de control constituțional în măsura în care acestea creează, prin aplicare, un „risc sistemic de impunitate”.

Sintagma citată a fost folosită de către magistrații europeni atunci când au „tranșat” scandalul completurilor nelegale de la Înalta Curte, în decembrie 2021, prin decizia legată de Dosarul „Gala Bute”, în urma căreia Elena Udrea a pierdut contestația în anulare și a ajuns la pușcărie.

Avocatul general al CJUE, Manuel Campos Sánchez-Bordona, e de părere că deciziile Curții Constituționale (CCR) și ale Înaltei Curți (ICCJ) pe tema prescripţiei ar trebui să se aplice și deținuților, nu doar inculpaților. În măsura în care judecătorii instanței de la Luxembourg îi vor da dreptate, deciziile CCR și ICCJ vor goli nu numai instanțele, ci și pușcăriile.

Avocatul: „E inacceptabil ca persoanele condamnate să rămână în detenție”

Ziare.com a consultat documentul din care reiese că avocatul general al CJUE a arătat că interesele financiare ale Uniunii Europene nu pot avea întâietate în fața drepturilor fundamentale, reprezentate aici de aplicarea legii mai favorabile și, deci, a prescripţiei.

Mai mult, avocatul CJUE critică aplicarea deciziilor CCR și ICCJ doar în cadrul proceselor pe rol, opinând că de „marea prescripție” ar trebui să beneficieze și cei deja aflați în pușcărie.

„Nu este logic ca modificarea valorilor (sau a criteriilor punitive) ale legiuitorului să se aplice numai în beneficiul persoanelor inculpate sau acuzate, iar nu și al celor care, pentru fapte similare, se află în executarea unor condamnări definitive. Lipsa logicii este mai ușor perceptibilă în cazul dezincriminării, printr-o lege ulterioară, a unor comportamente care anterior erau pedepsite (abolitio criminis). Este inacceptabil din punct de vedere juridic ca, în această ipoteză, din rațiuni pur temporale, persoanele condamnate definitiv pentru unul dintre aceste comportamente să rămână în detenție, în timp ce autorii acelorași comportamente care așteaptă încă pronunțarea unei hotărâri să fie exonerați de răspunderea penală”, argumenta avocatul general al CJUE.

Peste 5.000 de dosare penale închise în urma „marii prescripții”

Potrivit site-ului ReJust – portalul de jurisprudență al CSM – în ultimul an, de la data emiterii deciziei CCR la zi, un număr de 5.512 de procese penale au fost închise pe rolul instanțelor, urmare a constatării împlinirii termenului de prescripție.

Reamintim că legislația din România avea două articole care reglementau termenele de stingere a răspunderii penale:

• Art. 154 Cod penal (prescripția generală)
• Art. 155 Cod penal (prescripția specială).

Primul prevedea, de exemplu, că faptele pentru care pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani se prescriu în 5 ani, cele pentru care pedeapsa este de la 5 la 10 ani se prescriu în 8 ani și tot așa.

Al doilea prevedea că „îndeplinirea oricărui act de procedură” în cauză comunicat suspectului sau inculpatului întrerupe termenul prescripției, un nou termen începând a curge de la data respectivă.

Acest articol a fost găsit neconstituțional de către judecătorii CCR, printr-o decizie din 2018. Cum Parlamentul nu a făcut nimic să pună în acord legea cu exigențele CCR, în 2022 a venit o a doua decizie care a statuat că vreme de 4 ani, între 2018 și 2022, România nu a avut legislație pe întreruperea termenului de prescripție.

„Marea prescripție” – mai degrabă opera Înalte Curți, decât a CCR

Această hotărâre a CCR din 26 mai 2022 a fost confirmată de ICCJ în toamna anului trecut.

Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept de la ICCJ a statuat că toți judecătorii vor aplica prevederile prescripției generale.

Așadar, „Marea prescripție” nu este neapărat opera Curții Constituționale, ci a Înaltei Curți, care a interpretat decizia instanței de control constituțional în așa fel încât efectele acesteia se aplică retroactiv, nu doar pe viitor așa cum prevăd normele de drept.

Un complet condus de judecătorul Daniel Grădinaru – actualul șef al CSM – a fost cel care făcut posibilă interpretarea deciziei privind prescripția ca lege mai favorabilă, în ciuda faptului că hotărârile CCR nu sunt legi, au explicat pentru Ziare.com surse din magistratură.

Pe de altă parte, instanțele întrebau Înalta Curte, în toamna anului trecut, dacă este o omisiune sau o eroare din partea unui judecător a se pronunța cu privire la incidența prescripției după condamnarea definitivă a unui inculpat.

În dispozitivul Decizia nr. 82/2022, judecătorii ICCJ explicau de ce unii condamnați pot scăpa de pedeapsă – chiar dacă este definitivă – urmare a hotărârii CCR, pe când alții nu.

Cheia întregii chestiuni – așa cum se desprinde din conținutul deciziei ICCJ – este diferența dintre omisiunea unui judecător de a aplica prescripția și eroarea unui judecător de a nu o aplica.

Înalta Curte a explicat că dacă judecătorul a omis să ia în discuție incidența prescripției cel condamnat ar mai avea o șansă, pe calea contestației în anulare.

Dar, în cazul în care inculpatul a invocat prescripția, dar judecătorul i-a respins argumentul din eroare, atunci nu se mai poate face nimic, deoarece s-ar aduce o atingere principiului autorității de lucru judecat. La această decizie s-a referit avocatul general al CJUE atunci când a susținut că este „inacceptabil” ca unii să scape, iar alții nu.

"Dreptul la reparare" pentru consumatori a intrat în legea europeană. Obligațiile care le vor reveni producătorilor români după perioada de garanție

Parlamentul European a adoptat marţi, 23 aprilie, directiva privind aşa-numitul „drept la reparare” pentru consumatori, cu 584 voturi „pentru”, trei „împotrivă” şi 14 abţineri....

Schimbarea la față a economiei europene, după europarlamentare. Măsuri tranșante discutate recent la Bruxelles

În cadrul unei ședințe din Consiliul European de la Bruxelles, s-au discutat recent o serie de schimbări majore în administrarea economiilor din blocul comunitar. Printre acestea se numără...