Cresc tensiunile între Serbia și Kosovo. Belgradul acuză autoritățile de la Priștina că au trimis drone în apropierea unor facilități militare

Armata Serbiei a anunțat miercuri, 2 noiembrie, că a neutralizat o dronă care zbura în proximitatea unor facilităţi militare, în apropiere de Kosovo.

”Drona, care zbura dinspre muntele Kopaonik, în direcţia unor instalaţii militare, a fost doborâtă prin măsuri de bruiaj electronic”, a transmis Ministerul sârb al Apărării într-un comunicat.

Instituția a transmis că armata sârbă va continua să neutralizeze dronele care apar în zona de interdicţie de zbor la frontiera dintre Serbia şi Kosovo.

Originea dronei, identificată ca fiind una ”comercială”, nu a fost precizată.

Mai multe drone ar fi intrat în ultimele zile în spaţiul aerian al Serbiei

Ministrul sârb al Apărării a mai precizat că, în ultimele zile, în spaţiul aerian al țării sale au intrat mai multe drone care au venit venind dinspre Kosovo.

Guvernul din Kosovo a respins acuzaţia, asigurând că dronele nu au provenit de pe teritoriul său.

Tensiunile dintre Kosovo şi Serbia au crescut în legătură cu eforturile autorităţilor de la Pristina de a determina minoritatea sârbă să înlocuiască plăcuţele de înmatriculare datând din anii 1990, când Kosovo făcea parte din Serbia, cu plăcuţe după modelul kosovar.

”Nu pot să vă spun ale cui au fost acele drone, dar pot spune că toate au venit de pe teritoriul Kosovo”, a declarat ministrul Milos Vucevic pe canalul RTS TV, fără a da alte detalii.

Acesta a mai spus că preşedintele Aleksandar Vucic, care este comandantul suprem al forţelor armate ale Serbiei, a emis un ordin de a ”elimina” toate dronele care intră în spaţiul aerian sârb şi a plasat forţele sârbe în stare de ”alertă sporită”.

Ministrul kosovar al Apărării, Armend Mehaj, a negat în ce-l priveşte că dronele au venit dinspre Kosovo, a cărui majoritate etnică albaneză s-a revoltat împotriva regimului represiv al Belgradului, în 1998-1999, pentru a-şi declara în cele din urmă unilateral independenţa, în 2008. Independenţa Kosovo a fost recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, printre care 22 dintre cele 27 de membre ale Uniunii Europene (excepţiile sunt Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru).

”Un astfel de discurs este doar un pretext pentru creşterea numărului trupelor sârbe la graniţa cu Republica Kosovo, ca mijloc de răspândire a unei stări de panică în rândul cetăţenilor din amândouă statele”, a declarat Mehaj.

Kosovo a încercat de mai multe ori în acest an să impună înlocuirea plăcuţelor de înmatriculare, dar a întâmpinat rezistenţă uneori violentă în nordul Kosovo, fief al naţionalismului sârb. Săptămâna trecută, la presiunile SUA şi UE, Kosovo a prelungit perioada de tranziţie pentru schimbarea plăcuţelor, avertizând însă că după 21 noiembrie vor începe amenzi şi după 21 aprilie anul viitor se va trece la confiscarea maşinilor celor care nu se conformează.

La aproape 15 ani după declararea independenţei, circa 15.000 de etnici sârbi care trăiesc în nordul Kosovo continuă să considere această regiune ca făcând parte din Serbia şi resping autoritatea statului kosovar.

NATO continuă să aibă în Kosovo circa 3700 trupe de menţinere a păcii.

Războiul lui Sîrski: „Leopardul zăpezii“ pariază pe drone, răbdare și disciplină pentru a învinge Rusia

La trei luni după ce generalul Oleksandr Sîrski a preluat comanda Forțelor Armate ale Ucrainei, soldații ucraineni luptă din greu, făcând Rusia să sângereze, dar pierzând încă teren....

Soluția rudimentară a soldaților ruși disperați de dronele ucrainene: Ciudatul tanc cu o carcasă suplimentară din tablă sudată VIDEO

Un tanc rusesc cu o suprastructură uriașă ”anti-dronă” a încercat să asalteze pozițiile forțelor armate ucrainene de lângă Krasnogorovka, dar a fost aruncat în aer. Imaginile...