Omorul devine fapt cotidian în România. Cauzele violenței extreme din ultima perioadă. ”Nu cred că este o coincidență”

Un val de omoruri a șocat România de la începutul verii și până în prezent, frecvența lor - unul la două zile - și, în unele cazuri, violența extremă ne face să ne întrebăm ce anume a provocat atâta brutalitate într-un timp atât de scurt.

Statistic, numărul crimelor este în scădere evidentă în România, conform raportului Institutului Național de Medicină Legală ”Mina Minovici”. Sursa citată arată că în 2000 au fost raportate 1.024 de crime pentru ca în 2018 numărul omorurilor să ajungă la 310. Raportul INML este din anul 2019, nefiind un altul actualizat, publicat până la acest moment.

Totuși aceste fapte, unele de o cruzime ieșită din comun, concentrate într-un timp atât de scurt, nu pot fi trecute cu vederea și tratate ca fapt divers, mai ales că victime ale omorurilor din iunie-iulie 2023 au fost și copii, o fetiță de 12 ani și alta de 14 ani.

Se vorbește de un al treilea copil omorât în România, pe 1 iulie. Băiatul de șase ani, dispărut în râul Ialomița, pe raza localității Snagov, ar fi fost aruncat în apă chiar de prietenul său de joacă iar acesta din urmă și-ar fi recunoscut deja fapta în fața autorităților.

Șirul lung al crimelor a debutat în București, la începutul lunii iunie, cu descoperirea cadavrului unei fetițe de 12 ani, într-un apartament de bloc. A urmat apoi atacul din Craiova (28 iunie), soldat cu moartea fetei de 14 ani și rănirea gravă a unui tânăr de 19 ani. A doua zi a fost raportată o a treia crimă, la Timișoara, unde doi vârstnici au fost măcelăriți în casă, vineri 30 iunie cadavrul unui bărbat a fost găsit pe holul unui bloc de garsoniere din Câmpina (Prahova). Omul a fost înjunghiat de partenera sa. Duminică 2 iulie un alt omor a fost anunțat la Satu Mare. Aici o femeie a fost ucisă de meșterul pe care îl angajase să-i renoveze apartamentul. În lipsa unor informații oficiale, rămâne un semn de întrebare în cazul morții băiețelului din Snagov.

Dan Rusu, lector de criminologie la Universitatea din Birmingham City, a explicat pentru Ziare.com posibilele cauze care pot erupe în violență extremă și omor.

”Conform celui mai recent raport al Națiunilor Unite se constată că în țările cu o diferență semnificativă între veniturile persoanelor bogate și cele sărace există un grad mai ridicat al omorului comparat cu locurile unde astfel de dezechilibre sunt mai puțin pronunțate. Ba chiar la nivel local, național, omorurile tind să se concentreze în zonele cele mai defavorizate.

Există o serie de posibile explicații. Concentrația sărăciei în anumite zone duce la lipsa locurilor de muncă, la o atenuare a controlului social exercitat de instituții sociale, precum familia, sau chiar școala. Mai mult, apar o serie de tensiuni legate de imposibilitatea depășirii condiției financiare, plafonarea individuală, și o serie de alte blocaje și tensiuni ce pot erupe în violență și omor. Mai mult, precaritatea economică, nevoia de statut, de încadrare în cultura consumului îndeamnă unii tineri să caute profituri rapide pe piața drogurilor” a arătat criminologul Dan Rusu, care colaborează cu David Wilson, un specialist reputat în domeniu din Marea Britanie.

Deși au fost crime în România ultimilor ani provocate de consumatori de droguri, aflați sub influența acestor substanțe la momentul săvârșirii faptei, Dan Rusu atrage atenția că legătura directă dintre consumul de droguri și violență este dezbătută la nivel academic, și nu este foarte relevant la acest moment că o persoană care a consumat droguri n-ar fi comis fapta dacă nu era sub influența acelor substanțe.

”Alte cauze se referă la deficiențe biologice induse de alcool sau droguri. În cazul drogurilor, există trei potențiale legături cu violența. Pe de o parte, există un efect psihic-farmacologic, adică efectul pe care substanța o are asupra individului, unul economic, și unul sistemic, reprezentat de luptele traficanților de substanțe pentru supremație. Legătura directă dintre consumul de droguri și violență este dezbătută la nivel academic.

Unele studii au găsit o legătură între consumul de anumite substanțe (în general cele cu efect imediat și substanțele psihoactive noi) și un nivel de agresivitate ridicat, pe când altele nu. Pentru a înțelege ambiguitatea unei concluzii clare, fac referire la un articol mai vechi, care, a arătat că persoanele ce nu erau agresive înainte de a deveni dependente de droguri, nu au demonstrat o creștere a agresivității nici după. Ca o concluzie, cred că mai degrabă piața drogurilor duce către violență decât efectul farmacologic”, a explicat criminologul român.

Acesta susține că nici sărăcia nu poate fi blamată ca factor al violențelor, pentru că agresiunile extreme nu sunt rezervate doar acestei pături sociale, ba din contră.

”Totuși, aceste explicații tind să construiască întregi clase sociale ca fiind patologice, ceea ce nu este cazul. Poate o explicație ceva mai convingătoare a fost oferită de James Gilligan, în cartea sa Prevenirea Violenței. Acesta argumentează că sărăcia nu poate duce în mod direct la violență – mai degrabă, este vorba despre rușinea și umilința cauzată de sărăcia relativă (adică prin comparație). Sentimentul de umilință, spune Gilligan, este, pentru anumite persoane, foarte dificil de îndurat.Agresorul caută să elimine sura umilinței, pe care o identifică in alte persoane. Astfel, se poate recurge la violență extremă sau chiar omor.

”Nu cred că putem găsi o explicație generală pentru toate crimele”

Cultural, violența concentrată în anumite zone poate fi o modalitate de construcție sau menținere a unei identități masculine in absența altor metode pro-sociale (unui loc de muncă semnificativ, sau educație), iar în anumite cercuri infracționale exercițiul violenței este o necesitate a ‘codului străzii. Cu alte cuvinte, nu cred că este o coincidență. În același timp, nu cred că putem găsi o explicație generală pentru toate crimele ce au apărut în presă în ultimele zile. Acestea trebuie analizate sociologic, cum am făcut mai devreme, dar și psihologic la nivel individual”, arată Dan Rusu.

Faptul că printre victime și agresori au existat tineri și copii nu este neapărat neobișnuit, susțin Dan Rusu, la nivel global, bărbații cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani au cel mai ridicat risc de a fi uciși.

”Omorul este cea de-a patra cauză a morții celor cu vârste cuprinse între 10-29 de ani”

”Organizația Mondială a Sănătății arată că omorul este cea de-a patra cauză a morții celor cu vârste cuprinse între 10-29 de ani. Astfel, când discutăm despre omor avem de-a face de multe ori cu persoane tinere.

După cum bine ați observat, crimele ce au apărut în presă în ultimele zile diferă în mod fundamental una de cealaltă. În criminologie, distingem între diferite tipuri de omor, ce țin de relația cu victima (cunoscuți și străini) și motivația omorului. Astfel, discutăm despre omorul în contextul unei confruntări, omorul din răzbunare, din motive financiare, sexuale, motivat de ură (de exemplu a unor etnii, sex, chiar vârstă), și omorul conjugal (pentru preluarea controlului, sau ca efect cumulativ al abuzului in special in cazul femeilor).

Astfel, trebuie să fim atenți să nu atribuim cauze identice cazurilor din ultima vreme întrucât ele sunt diferite”, spune criminologul.

Cazul din Craiova, unde o adolescentă de 14 ani a fost înjunghiată mortal de un băiat cu puțin mai mare, ar putea avea cel puțin trei cauze care au dus la finalul tragic.

”Există, după părerea mea, două sau trei ipoteze de lucru. În primul scenariu, putem înțelege omorul ca fiind declanșat de confruntarea dintre cei doi în contextul în care agresorul a simțit că propria onoare masculină i-a fost pătată (acesta fiind un motiv regăsit foarte des în literatura criminologică). În alt scenariu, cei trei se cunoșteau, iar omorul a reprezentat o escaladare a unui control coercitiv, a unui abuz mai vechi, ori răzbunare”, explică Dan Rusu.

Cazul din Timișoara este diferit, susține acesta. Este singurul omor dintre cele pomenite anterior săvârșit de o persoană aflată sub influența drogurilor. Bărbatul a mărturisit că a mers la bătrâna lui vecină să împrumute bani pentru ”cristale” și fiind refuzat a devenit agresiv și a lovit orbește.

”Omorul persoanelor în vârstă are de regulă trei cauze identificate în literatura de specialitate: ura/dezgustul, motivația financiară și cea sexuală. Informațiile ce au apărut în spațiul public indică spre un omor din motive financiare în acest caz. Un studiu recent din Marea Britanie a arătat că 70% dintre acei ce ucid persoane in vârstă erau intoxicați, in general cu alcool la momentul omorului. Cazurile prezentate in studiul lui Dobash și Dobash arată că motivația unui număr ridicat dintre tinerii ce jefuiau bătrânii in propriile case înainte de a-i omorî era tocmai nevoia de bani pentru a continua să bea alcool. Putem extrapola și discuta despre nevoia de bani pentru a hrăni alte dependențe cu siguranță in astfel de cazuri.

Este important să avem în vedere și perspectiva victimologică. Aceasta ne îndeamnă să analizăm elementele culturale ce vulnerabilizează anumite categorii de victime in societatea noastră. Suntem cu toții din ce în ce mai ocupați, iar seniorii noștri sunt de multe ori uitați – mulți dintre ei trăiesc singuri și sunt lipsiți de putere. Haideți să ne facem mai mult timp pentru ei – astfel îi vom proteja”, a concluzionat Dan Rusu.

Crimă odioasă comisă de un român: ”Recunosc. L-am bătut până l-am omorât”. Criminalul va sta după gratii 30 de ani

Daniel Ispas, un român în vârstă de 45 de ani, stabilit în Italia, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare după ce l-a ucis pe Mario Piozzi, managerul unei săli de jocuri de noroc din...

O tânără de 18 ani a murit după ce a fost împușcată într-un cămin din SUA FOTO/VIDEO

Autoritățile americane au anunțat că o tânără de 18 ani a murit după ce a fost împușcată duminică, 21 aprilie, în campusul Universității de Stat din Delaware. Conform ABC News,...