Cristian Cioacă nu i-a convins nici a doua oară pe judecători să-l elibereze: „Nu-şi asumă nici în prezent faptele comise şi, implicit, nu le regretă” - MOTIVARE

Fostul polițist Cristian Cioacă – trimis după gratii în anul 2014 pentru uciderea și tranșarea cadavrului avocatei Elodia Ghinescu – nu își asumă nici în prezent faptele comise, nu le recunoaște și, implicit, nici nu le regretă, notează judecătorii în motivarea deciziei prin care i-au respins acestuia a doua cerere de liberare condiționată. Pentru magistrații Judecătoriei Pitești a cântărit greu și atitudinea lui Cioacă față de victimă, precum și faptul că n-a achitat nici măcar parțial daunele către familia acesteia.

Judecătoria Pitești i-a respins lui Cristian Cioacă, pe data de 19.07.2023, a doua cerere de liberare condiționată, făcută de comisia din penitenciar în mod automat, la împlinirea fracției de 2/3 din pedeapsa de 15 ani și 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracțiunilor de:

• loviri sau vătămări cauzatoare de moarte,
• profanare de morminte
• acces ilegal la un sistem informatic.

O cerere similară a fost respinsă de aceeași instanță pe data de 23.01.2023, atunci fiind vorba de o solicitare depusă de Cristian Cioacă personal.

Reamintim că fostul polițist s-a aflat în atenția presei între anii 2007 și 2014, fiind arestat preventiv la 5 ani de la comiterea faptelor, adică abia atunci când criminaliștii au găsit sângele avocatei Elodia Ghinescu sub un strat de zugrăveală din apartamentul unde locuiau cei doi soți.

Cristian Ciioacă nu a recunoscut niciodată că a ucis-o pe Elodia Ghinescu, susținând că a fost condamnat pe nedrept.

Din motivarea Judecătoriei Pitești rezultă că fostul polițist Cristian Cioacă a executat de la data de 18.06.2014 până la data de 10.05.2023, 3.249 zile, la care se adaugă:

• 449 de zile în arest preventiv,
• 480 de zile i se consideră executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare,
• 712 zile i se consideră executate ca urmare a muncii prestate.

Astfel, totalul zilelor câştigate şi executate de Cristian Cioacă a ajuns la 4.890, fiind propozabil pentru liberarea condiționată.

Numai că atingerea fracției legale din pedeapsă nu este singurul criteriu pe care instanța îl analizează înainte de a dispune eliberarea.

Motivarea instanței: „A manifestat nepăsare față de memoria victimei”

Din documentul citat rezultă că judecătorii admit că fostul polițist a dat dovadă de „disciplină și stăruință în muncă”, dar au constatat că acesta nu recunoaște nici acum că a ucis-o pe Elodia Ghinescu:

• „Față de aceste aspecte instanţa constată că persoanei condamnate nu i se poate reproşa conduita de ansamblu adoptată în timpul executării pedepsei, identificându-se o evoluţie pozitivă în plan educativ şi psiho-comportamental.
• Sub aspectul oportunităţii însă instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, respectiv aceea de a da dovezi temeinice de îndreptare. Progresele condamnatului sunt evidente doar în raport cu conduita acestuia vizavi de normele instituţionale obiective, ce vizează funcţia coercitivă de execuţie a pedepsei.
• Sub aspect subiectiv însă, în raport cu funcţia educativă şi preventivă a pedepsei, aşa cum este prevăzută de art.52 C.pen.1969, circumstanţele personale ale condamnatului nu sunt de natură a convinge instanța că acesta nu va mai comite infracţiuni, iar liberarea sa anticipată nu prezintă nici un pericol pentru colectivitate.
• Dincolo de recompensele obținute de condamnat, de participarea sa la programele educaționale și sociale organizate în penitenciar și lipsa oricăror sancțiuni disciplinare, în procedura de analiză a unei cereri de liberare condiționată nu pot fi ignorate – atunci când se fac aprecieri asupra existenţei premiselor că persoana condamnată să se fi îndreptat – nici gravitatea infracţiunilor săvârşite, nici intervalul de timp scurs între săvârşirea lor, nici condiţiile în care ele au fost comise, nici poziţia acestuia faţă de faptă şi consecinţele produse.
• Astfel, aceste împrejurări reprezintă un criteriu contributiv la analizarea condiţiilor de liberare condiţionată, fără a avea însă un rol exclusiv, întrucât au reprezentat şi un element de care s-a ţinut cont la individualizarea pedepsei aplicate şi a modalităţii de executare a pedepsei din care se solicită liberarea condiţionată.
• În aceste condiții, instanţa reține că gravitatea faptelor săvârşite a fost avută în vedere la momentul individualizării pedepsei, iar acest aspect nu constituie un motiv în sine de respingere a cererii de liberare condiţionată, dar cu toate acestea conturează un profil moral, social şi infracţional al persoanei, care reprezintă punctul de plecare în analiza dovezilor temeinice de îndreptare.
• Astfel, eliberarea petentului din pedeapsa de 15 ani, 8 luni închisoare la care a fost condamnat pentru fapte de o gravitate deosebită, ce denotă un potenţial criminogen ridicat, respectiv loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, profanare de morminte şi acces ilegal la un sistem informatic, fapte care au produs puternice reacţii în rândul societăţii o lungă perioadă de timp, fără ca acesta să facă dovezi reale că se poate reintegra social, ar putea avea efect opus celui prescris de lege, în condiţiile în care persoana privată de libertate nu-şi asumă nici în prezent faptele comise, nu le recunoaşte şi implicit nu le regretă.
• Este evident că asumarea săvârşirii unei fapte este o problemă ce ţine de libertatea de conştiinţă a fiecărei persoane, însă instanţa nu poate face abstracţie de poziţia deţinutului faţă de săvârşirea faptelor pentru care a fost stabilit în mod definitiv şi irevocabil vinovăţia condamnatului, aceasta având relevanţă în aprecierea riscului real şi concret de recidivă al persoanei private de libertate.
• Totodată, deşi instanţa constată că printre prevederile art.59 C.p. din 1969 nu se numără şi condiţia reparării integrale a prejudiciului produs prin comiterea infracţiunii, efortul depus în vederea reparării prejudiciului reprezintă un criteriu în aprecierea existenţei dovezilor de îndreptare a condamnatului, instanţa trebuind să ţină cont de toate aspectele legate de persoana condamnatului, prin coroborarea tuturor criteriilor prevăzute de lege.
• Sub acest aspect instanţa reţine că deţinutul a dovedit de-a lungul timpului nepăsare atât faţă de memoria victimei, prin neasumarea faptelor sale, cât şi faţă de victimele colaterale, prin faptul că nu a depus minime diligenţe de diminuare a consecinţelor infracţiunilor săvârşite, prin achitarea fie si parţială a despăgubirilor civile la care a fost obligat faţă de familia victimei (fiul minor al acesteia si al inculpatului, mamă, frate), cu toate că din caracterizarea depusă la dosar reiese că persoana condamnată a beneficiat de sprijin financiar pe tot parcursul executării pedepsei, realizând totodată venituri şi ca urmare a muncii prestate în penitenciar (…), astfel că, în opinia instanţei, avea posibilitatea de a achita cel puţin parţial sumele ce i-au fost puse în sarcină, dacă dorea să facă dovada bunei credinţe în acest sens.
• Toate aceste aspecte reflectă faptul că deţinutul nu a conştientizat consecinţele faptelor sale, nu le asumă, nu a făcut progrese reale pe calea reintegrării sociale din această perspectivă şi nu prezintă garanţii suficiente că punerea sa în libertate nu constituie un pericol pentru societate, impunându-se ca acesta să-şi intensifice eforturile în ceea ce priveşte formarea unei atitudini de respect faţă de valorile sociale şi ordinea de drept”, notează instanța in documentul citat.

Fostul polițist, arestat preventiv la 5 ani de la comiterea faptei

Pe data de 18.06.2014, Cristian Cioacă a fost condamnat definitiv, în apel, la pedeapsa de 15 ani și 8 luni de închisoare, după ce inițial primise 22 de ani.

Cristian Cioacă se afla în arest preventiv din 5 decembrie 2012 şi era încarcerat la Penitenciarul Colibaşi din 30 ianuarie 2014.

Fostul poliţist a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului instanţei supreme pentru omor calificat şi profanare de morminte, după mai bine de cinci ani de la dispariţia soţiei sale, avocata Elodia Ghinescu.

Procurorii arată în rechizitoriu că în noaptea de 29 spre 30 august 2007, „pe fondul unor relaţii conflictuale preexistente legate de un iminent divorţ generat de presupusele relaţii extraconjugale ale soţilor, în timp ce se aflau în dormitorul matrimonial, discuţiile au degenerat, context în care Cristian Cioacă i-a aplicat soţiei sale, Elodia Ghinescu, multiple lovituri, soldate cu decesul acesteia”.

Ulterior, Cioacă a dus trupul soţiei sale în cada băii principale, unde l-a tranșat, pentru a-l putea ascunde mai uşor.

„Folosind o geantă de voiaj de dimensiuni mari, pe care victima o cumpărase în timpul vacanţei în Dubai, precum şi perdeaua de duş din baia aferentă dormitorului (aceasta din urmă fiind menită a împiedica eventualele scurgeri de sânge), inculpatul Cioacă Constantin Cristian a transportat fragmentele de cadavru în portbagajul autoturismului şi le-a ascuns într-un loc necunoscut. S-a constat şi lipsa unor obiecte, precum: un cuţit cu lungimea de 25-30 cm, două prosoape, geanta de voiaj şi perdeaua de duş”, notează procurorii în rechizitoriu.

Cioacă, principalul suspect încă de la începutul anchetei

Probele criminaliştilor, prelevate din locuinţa Elodiei şi a lui Cristian Cioacă, îl indică pe poliţist responsabil de uciderea avocatei şi tranşarea acesteia.

Probe de sânge - identificate cu un aparat special, Crime Light - prelevate de sub zugrăveala apartamentului au fost expertizate, stabilindu-se că grupa sanguină aparţine Elodiei Ghinescu. La începutul anchetei, în 2007, criminaliștii nu aveau în dotare un asemenea aparat.

Elodia Marilena Ghinescu a dispărut de acasă la sfârşitul lunii august 2007, însă Cristian Cioacă, atunci poliţist la Poliţia din Argeş, a anunţat dispariţia acesteia abia în 5 septembrie 2007, la solicitarea şefei lui.

Anchetatorii au luat în calcul, din primele momente, varianta crimei în cazul avocatei, principalul suspect fiind Cristian Cioacă, deoarece s-au găsit mici pete de sânge în apartamentul celor doi soţi şi în autoturismul bărbatului.

Mai mult, în septembrie 2007, după două săptămâni de la dispariţie, anchetatorii au găsit într-o râpă haine având alte pete din sângele Elodiei Ghinescu.

Crimă odioasă comisă de un român: ”Recunosc. L-am bătut până l-am omorât”. Criminalul va sta după gratii 30 de ani

Daniel Ispas, un român în vârstă de 45 de ani, stabilit în Italia, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare după ce l-a ucis pe Mario Piozzi, managerul unei săli de jocuri de noroc din...

O tânără de 18 ani a murit după ce a fost împușcată într-un cămin din SUA FOTO/VIDEO

Autoritățile americane au anunțat că o tânără de 18 ani a murit după ce a fost împușcată duminică, 21 aprilie, în campusul Universității de Stat din Delaware. Conform ABC News,...