Cand lumea se revolta contra alfabetizarii

Vremurile cand multimea era nestiutoare de carte nu se pierd departe in negura timpului. Acum doua secole, Europa nu avea o forma institutionalizata pentru predarea alfabetului la copii. De luminarea mintii lor se ocupa sporadic biserica, iar parintii instariti angajau in acest scop mentori.

O incercare de a constitui scoli primare, aparuta dupa Revolutia Franceza, a esuat pe fondul framantarilor sociale. Abia dupa caderea lui Napoleon Bonaparte s-a stabilit, in 1816, ca acolo unde sunt peste 500 de copii municipalitatile sa organizeze scoli de baieti.

Scoala laica sau bisericeasca?

S-a stabilit, dar nu s-a aplicat. O lege in acest sens a fost emisa abia in 1833. Se infiintau astfel primele scoli de baieti, cu plata costurilor de catre parinti, dar si cu gratuitate pentru familile sarace. Se facea un important pas inainte, insa legea nu obliga pe nimeni sa-si trimita copiii la scoala.

Insusi legiutorul avea motive sa fie rezervat: lumea se alarmase ca educarea copiilor in alta parte decat acasa ar putea submina autoritatea parintilor.

In plus, incercandu-se peste cativa ani infiintarea unor scoli pentru fete, gestul a ajuns sa scandalzeze societatea: fetele, scapate de sub controlul mamelor, aveau deschisa calea spre libertinaj.

Instituirea de scoli primare pentru copii a intampinat reactii negative din partea opiniei publice chiar si in zonele cele mai emancipate ale Europei, indeosebi din partea populatiei sarace. Nici bisericile nu priveau cu ochi buni evolutia invatamantului laic, un concurent neasteptat al celui bisericesc.

Problema s-a cam blocat, iar o lege datata in 1850 reconsidera in mod explicit rolul bisericii in a organiza educatia scolara.

Impotriva constrangerilor

Asa se face ca, pentru scolarizarea laica obligatorie si gratuita a tuturor copiilor - baieti sau fete - incepand cu varsta de sapte ani, au aparut in Franta legi abia in anii 1880, 1881 si 1882.

Pe teritoriul tarii noastre, primele scoli primare s-au ivit foarte timpuriu in cadrul comunitatilor sasesti din Transilvania, unde copiii erau invatati sa scrie si sa citeasca in limba germana cu caractere gotice, dar si in limba latina, impusa de biserica.

Initiativa era locala, finantarea provenea din surse comunale iar sasii, desi nu erau obligati, isi trimiteau copiii la scoala, fara sa protesteze.

Dincoace de Carpati, invatamantul a inceput sa se injghebeze sporadic, pe langa biserici si manastiri, unde copiii se opinteau din greu sa scrie in limba romana, cu litere chirilice.

In Rusia anului 1859, aparea prima scoala primara ca un fel de institutie privata, fiind infiintata pe banii sai de catre scriitorul Lev Tolstoi, cunoscut in lume indeosebi datorita unor romane ca "Anna Karenina", "Razboi si Pace", "Invierea".

Se pare insa ca institutia privata, pe care o infiinta Tolstoi, mai reprezenta o premiera: era prima scoala din Europa unde dascalilor li se interzisese sa le aplice copiilor pedeapsa corporala. Dupa cuvintele scriitorului, copiii, ca sa invete, trebuie atrasi, nu constransi.

Siberia

Contemporanii consemneaza succesul pe plan local al inititivei, dar Tolstoi relateaza cu amaraciune in amintirle sale despre opinia publica nu tocmai favorabila: elita rusa avertiza ca invatatura reprezinta un pericol major intrucat copiii de tarani, daca vor invata carte, nu vor mai munci pamantul si intreaga populatie a tarii va ajunge infometata.

O buna parte din elita societatii ruse se opunea ferm ideii de alfabetizare, mai ales la tara. Argumentul suprem se referea la faptul ca, cine invata carte, se dezvata sa munceasca.

Ca urmare, exemplul lui Tolstoi n-a avut rasunet in Rusia. Primele scoli vor aparea ca institutii mult mai tarziu, dupa ce in alte zone ale Europei societatea se emancipase in ce priveste scolarizarea.

Pe acest teren, comunistii si-au facut totdeauna un titlu de glorie in faptul ca ei au alfabetizat poporul, chiar daca intelectualii tarii, cei demult alfabetizati, luasera deja drumul Siberiei. Pe vremea aceea, Siberia era pentru Rusia un fel de Sighet, dar mult mai mare.

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...