Ion Iliescu, Gelu Voican-Voiculescu și Iosif Rus sunt așteptați la Curtea Militară de Apel București, unde se judecă joi, 31 august, un nou termen al Dosarului Revoluției 3, în care aceștia sunt deferiți justiției pentru infracțiuni contra umanității. La termenul anterior, pe data de 29 iunie, instanța a constatat că un număr de 400 de revoluționari sau urmași ai acestora au murit înainte de tragerea la răspundere a celor trei inculpați.
La termenul din 29 iunie, niciunul dintre cei trei inculpați nu s-au prezentat personal la proces, în schimb au venit circa 100 de revoluționari. Alții, în număr de 400, au decedat între timp, în cei 33 de ani de când dosarul se plimbă între procurori și judecători.
Reamintim că Ion Iliescu este acuzat că după execuția lui Nicolae Ceaușescu a creat „o psihoză” a teroriștilor pentru a prelua puterea, Gelu Voican Voiculescu a „tocat” Arhivele Securității, iar Iosif Rus este responsabil pentru masacrul de la Aeroportul Otopeni.
Al treilea rechizitoriu al Dosarului Revoluției se află pe masa judecătorului Ionel Laurențiu Beșu, un fost ofițer de poliție judiciară care a lucrat între anii 2006-2011 la DGIPI, fosta „Doi și-un sfert”, înființată după Revoluție chiar de Gelu Voican Voiculescu, unul dinte inculpați.
Un aspect pozitiv este că la termenul de judecată din data de 29 iunie judecătorul a constatat că procedura de citare este legală și completă, ceea ce însemnă instanța i-a citat corect miile de persoane vătămate din acest proces.
La același termen însă, judecătorul a amânat cauza în urma unei cereri formulate de unul dintre avocați, din motive medicale.
Totodată, magistratul a constatat că la dosar se află și o cerere de strămutare, așa cum reiese din încheierea de cameră preliminară consultată de Ziare.com:
În urma verificărilor actelor dosarului, judecătorul a arătat că au fost identificate mai multe persoane vătămate care au formulat cereri de constituire ca parte civilă şi, astfel, a dispus introducerea persoanelor vătămate anterior indicate în calitate de părţi civile, urmând ca citativul cauzei să fie modificat în mod corespunzător. Este vorba despre 92 de revoluționari sau urmași ai acestora care înțeleg să solicite despăgubiri.
Totodată, instanța a constatat că 400 de revoluționari (părți vătămate, părți civile sau urmași ai acestora) au murit înainte de a-i vedea trași la răspundere pe cei vinovați pentru evenimentele sângeroase din Decembrie 1989.
Dosarul Revoluției 3 se judecă la Curtea Militară de Apel din lipsă de spațiu în sediul Curții de Apel București.
Dosarul se desfășoară în ședință secretă, potrivit procedurii de cameră preliminară.
Dosarul Revoluției 3 îi are ca inculpați de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gen.(r) Iosif Rus pentru infracțiuni contra umanității comise în perioada 22.12.1989 – 30.12.1989.
Pe data de 24 februarie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis trimiterea „Dosarului Revoluţiei” la Curtea de Apel Bucureşti pentru soluţionare, decizia instanţei fiind definitivă.
Inițial, cauza fusese repartizată la Înalta Curte judecătoarei Cristina Eleni Marcu, un magistrat care, în 2019, s-a poziționat împotriva celor care criticau modificarea Legilor Justiției de către PSD-ALDE.
La termenul din data de 27 ianuarie – primul după ce Dosarul Revoluției s-a reîntors de la Secția Parchetelor Militare – judecătoarea Cristina Eleni Marcu a ridicat din oficiu excepția necompetenței Înaltei Curți de a judeca procesul.
În susținerea excepției, instanța a arătat că la data faptelor detaliate în rechizitoriu - perioada 22-30 decembrie 1989 - Ion Iliescu nu era șef de stat. Or, Înalta Curte judecă numai șefi de stat și demnitari.
În cazul lui Ion Iliescu, acesta era președinte al Frontului Salvării Naționale, fiind validat ca șef de stat abia în martie 1990, după câștigarea primelor alegeri democratice.
Este de amintit că Dosarul Revoluției s-a mai judecat în procedura de cameră preliminară la Înalta Curte între anii 2019 și 2021, iar atunci judecătorul nu a avut obiecții cu privire la competență. Dosarul a fost restituit în 2021 la Parchet pentru cu totul alte nereguli.
Procurorii SPM notează că, începând cu data de 22.12.1989 (orele 16.00) și până la data de 30.12.1989, Ion Iliescu s-a folosit de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României).
Cu privire la Gelu Voican Voiculescu procurorii SPM notează că, în calitate de veritabil factor de decizie politico-militară al CFSN, în intervalul 22 decembrie (orele 16.00) – 30 decembrie 1989, a săvârșit în mod direct fapte prin care a generat și amplificat psihoza securist-teroristă existentă în acest interval de timp.
Iosif Rus, acuzat pentru masacrul de la Aeroportul Otopeni
Cu privire la generalul Iosif Rus, procurorii SMP rețin că acesta, începând cu după-amiaza zilei de 22.12.1989, în mod sistematic și în deplină cunoștință de cauză, în calitate de șef al Aviației Militare (împreună cu ceilalți factori decidenți ai Consiliului Militar Superior, subordonat CFSN) a săvârșit fapte infracțional-diversioniste, cu consecințe foarte grave.