Când va fi gata Big Brother-ul de pe drumurile României. ”În acea zonă probabilitatea de accident va fi zero”

Sistemul e-SIGUR ce ar trebui să depisteze infracțiunile din traficul de pe străzile României ar putea fi eficient la fel ca în alte țări însă mai durează până va deveni o realitate. Experții spun că simpla amplasare a camerelor de monitorizare nu va avea efectul dorit și că trebuie gândit un sistem unitar care să includă inclusiv partea de educație.

Un expert în siguranță rutieră un specialist în infrastructură și un politician au explicat pentru Ziare.com cum ar putea ajuta în realitate e-SIGUR, de ce se vorbește despre el abia acum și când l-am putea avea fizic, în România.

Deocamdată suntem în stadiul ”dați pe repede înainte ca să bifați jalonul PNRR”

Ionuț Ciurea, directorul Executiv al Asociației PRO Infrastructură a este de părere că acest sistem este foarte bun însă va mai dura până va fi implementat.

”Deocamdată nu se știe exact cum o să fie implementat pentru că suntem în stadiul de ”dați pe repede înainte ca să bifați jalonul PNRR”. Dacă nu era acest jalon, scadent în decembrie, cu siguranță lucrul acesta nu se întâmpla. Bifăm acest jalon și trebuie să fie și îndeplinit altfel nu primim banii.

Crearea cadrului legislativ pentru implementarea sistemului a fost cerută de toți oamenii cu conștiință și bun simț la volan, inclusiv de noi, de foarte mulți ani. S-a întârziat pentru că băieții cu gulere albe și girofare albastre nu au vrut implementarea ei.

Doar că jalonul despre care vorbim nu este îndeplinit doar prin aprobarea proiectului de lege în guvern. Parlamentul trebuie să-l adopte. Numai că dacă ne uităm în calendar, azi e 18 noiembrie și până pe 20-22 decembrie când toată lumea intră în vacanță, în România, nu știu dacă o să se adopte.

În guvern mai faci o OUG ”noaptea ca hoții” dar în parlamanet mai sunt comisii, sunt două Camere, durează puțin.

Partea proastă ar fi de fapt jaloanele PNRR care sunt scadente acum. Iar România s-a angajat față de Comisia Europeană să trimită cererea aceasta. Cam aceasta este discuția pe partea birocratico-politică în acest moment, despre acest sistem”, a explicat Ionuț Ciurea.

Va fi eficient dacă punem radare pe toată rețeaua de drumuri

Expertul în infrastructură spune că acest sistem trebuie să fie gândit de fapt pentru întreaga rețea de drumuri pentru că numai pe cele naționale și autostrăzi sunt accidente.

”Discuția pe partea tehnică discuția este relativ simplă. Trebuie să punem radare fixe pe rețea. Nu doar pe DN-uri și autostrăzi ci peste tot și pe DJ-uri. Dar proiectul acesta, fiind în administrarea CNAIR și fiind parte de jalon ce ține de siguranță rutieră în PNRR, este doar pe autostrăzi și drumuri naționale.

Într-o țară normală ar trebui să avem un astfel de sistem și peste tot pe toată rețeaua de drumuri publice pentru că peste tot se moare în accidente. Trebuie găsit un punct de echilibru astfel încât să se ajungă la un nivel decent de siguranță rutieră.

Evident că acum dacă facem legea și bifăm condiționalitatea PNRR, evident că trebuie să și implementăm procesul. Dar pentru că avem legea, nu înseamnă că peste noapte o să avem și camerele puse în teren. Trebuie să facem achiziție publică, trebuie să vedem cine va avea camerele în proprietate.

Nici nu știi cine este mai bine să le aibă. Dacă le are Compania de Drumuri, aceasta nu te poate amenda pentru nerespectarea regimului de viteză astfel că trebuie să aibă protocol cu poliția. Toate echipamentele trebuie să fie gândite astfel încât să fie integrate.

Astfel dacă este depistat un autovehicul că a depășit viteza, să îl controleze dacă are și rovinietă, de exemplu. Așa ar fi deștept, Iar lucrul acesta ar fi foarte important și pentru recensământ, să nu mai stăm după aceea cu pixul în mână. Să știm că vehiculul respectiv s-a deplasat între puntele x și y din rețea, să știm câte vehicule avem, câte avem, etc. Dacă facem sisteme separate plătim și niște bani în plus.

PNRR-ul este un program unitar. Dacă, de exemplu Ministerul Transporturilor nu își face treaba, suferă toate celelalte ministere care au bifat jaloanele și le-au dus la îndeplinire”, a mai spus Ionuț Ciurea.

Titi Aur: Totul trebuie să vină în paralel cu educația

Fostul pilot Titi Aur, expert în conducere defensivă și siguranță rutieră spune că aceste camere sunt cu siguranță bine venite dar că mai trebuie rezolvate și alte probleme, altfel nu vor avea eficiența așteptată.

”În acea zonă unde va fi urmărit traficul se va reduce probabilitatea de accident pentru că vor fi anunțate. Dacă nu vor fi puse indicatoare, acestea vor fi semnalate oricum de sistemele navigare de la mașini. Problema este că doar aceste camere, dacă nu sunt într-un sistem integrat general, care pleacă de la educație, la șoselele bine gândite și bine marcate, etc, dacă nu este un plan național bine gândit de la un capăt la celălalt, efectul va fi foarte mic.

Iar acest lucru poate să însemne: efect mic pozitiv sau efect negativ, pe următorul principiu: ”ai amplasat camera, m-ai făcut să reduc viteza într-un loc dar recuperez mai încolo” pentru că toată lumea știe sau va ști unde este urmărit traficul.

Deci în acea zonă, probabilitatea de accident va fi zero, să zicem dar după aceea, șoferii vor fi tentați să accelereze pentru a reduce timpul pierdut dar și mai apare și acel sentiment de răzbunare a șoferului pe autorități care îi impun să meargă cu o anumită viteză pe o porțiune de drum și merge cu viteză excesivă pe următoarea porțiune.

Ca să faci acest lucru trebuie să ai un sistem integrat peste tot, să fie integrate camerele punctuale cu acele care monitorizează viteza pe un tronson mai mare, pentru a se vedea ce viteză are un autovehicul pe o porțiune de mai mulți kilometri și astfel să-l oblige pe șofer să meargă încet pe toată zona. Și totul trebuie să vină în paralel cu educația. Eu pot părea subiectiv când vorbesc despre educație dar, în același am și multe argumente”, a spus Titi Aur.

Expertul a dat un exemplu din activitatea sa referindu-se la un moment în care a durat o perioadă destul de lungă să învețe un grup important de șoferi, angajați ai unei companii să accepte sistemele de siguranță amplasate pe mașinile de serviciu.

”Am început, în 2009, să facem cursuri cu una dintre cele mai mari companii de energie din Sud-Estul Europei. Angajații acestei companii sunt obligați să facă cursuri de conducere defensivă o dată la 3 ani. Dar paralel cu acele cursuri au introdus și acele sisteme de monitorizare pe mașină ca să primească șeful de flotă informații despre fiecare și să facă analize despre fiecare, dacă a frânat, etc. A fost revoltă în interiorul companiei.

Sindicatele au sărit la gâtul conducerii că stresează angajații cu acele sisteme, că nu mai au curajul nici să frâneze, că dacă frânează piuie, au venit psihologi, etc

Am fost chemați noi care eram furnizorii de cursuri de conducere defensivă, să le testăm aceste sisteme. Am demonstrat că nu sunt probleme cu ele și i-am învățat pe angajați cum să conducă pentru a nu ”supăra” aparatul.

Și după câțiva ani de lupte între sindicate, conducerea companiei și noi, au ajuns ca toți utilizatorii de autovehicule de la ei au ajuns să înțeleagă. Dar a fost nevoie de un program adaptat ca cel care se simte stresat de aparat să se liniștească și să înțeleagă că este spre binele lui să aibă un stil de a conduce eficient.

Luând acest exemplu din experiența noastră, același lucru se poate duce și aici”, a mai spus expertul în conducere defensivă.

Avem inițiative bune dar se strică pe parcurs până să devină legi

Titi Aur a mai spus că a văzut multe inițiative legislative geniale care ajung în comisiile parlamentare unde sunt modificate cu amendamente după interesele unora sau altora și în final, după ce legea este adoptată, ajunge la ministere unde funcționarii le bagă și mai rău în ceață prin normele de aplicare.

”Noi România, avem o mare problemă. Suntem la locul 1 la sânge pe șosea din Europa în funcție de numărul de mașini, în funcție de numărul de mașini, în orice fel de raportare. Iar motivul adevărat este lipsa de educație. Trebuie să se rezolve această problemă într-un program bine gândit.

Asistăm din păcate, la tot felul de inițiative bine intenționate. Dar o lege mai are și alte probleme. Vine unul cu o inițiativă dar aceasta trebuie să treacă prin comisii iar fiecare membru al comisiilor respective vine cu șantajul politic. Dacă nu votați amendamentul meu, nu mai votez nici eu la legea aceea. Ajunge astfel un proiect de lege bine intenționat ajunge ciuntit după ce trece prin comisii și se transformă în legi ciudate apoi ajung la ministerele de transport unde se fac normele de aplicare și unde sunt funcționari care de multe ori strică mai rău legea.

În România putem să facem lucruri bune dar trebuie să ne ridicăm un pic pe vârfuri să ne uităm peste graniță. Dar să ne uităm spre vest că dacă ne uităm spre est, nu e bine. Dacă ne poziționăm cu busola în mână către vest vom vedea ce fac ungurii, austriecii, germanii, francezii, ce fac țările nordice, că puem să ne uităm și spre nord, dar un pic peste Ucraina. Sunt foarte multe lucruri pe care noi nu le acceptăm”, a mai spus fostul campion de raliuri.

Horațiu Cosma: Este un prim pas în directia aceasta dar este un proces mai lung până să devină operațional

Deputatul Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a explicat pentru Ziare.com că în PNRR sunt două milestone-uri pe tema aceasta.

Iată care sunt milestone-uri:

1. Intrarea în vigoare a legii pentru implementarea unui nou sistem de taxare pe baza distanței pentru vehiculele grele (camioane) și introducerea de taxe mai mari pentru deținerea în proprietate a celor mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme / autobuze / autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a principiului taxării ecologice cu termen prima jumătate a lui 2023.

”Este vorba despre un pachet legislativ pentru implementarea unui nou sistem de taxare pe baza distanței pentru vehicule grele (camioane) și taxe mai mari pentru deținerea în proprietate a celor mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme / autobuze / autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a principiului taxării ecologice.

Noul sistem de taxare pentru vehicule va include:

- nivelul specific al taxelor pe baza distanței și criteriile clare pentru taxarea vehiculelor grele în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”;

- stimulente pentru vehicule și moduri de transport curate / cu emisii reduse;

- un sistem de descurajare a utilizării celor mai poluante vehicule, inclusiv prin măsuri fiscale / financiare, prin intermediul nivelurilor taxelor pe proprietate pentru vehiculele private de pasageri;

- utilizarea veniturilor pentru a sprijini întreținerea drumurilor și pentru noi investiții în transportul durabil;

- transferul a 10% din traficul rutier (pasageri și mărfuri) către calea ferată, între 2020 şi 2026;

- calendarul pentru operaționalizarea completă a sistemului de taxare până în Q2 2026”.

2. Echipamente instalate și funcționale pentru creșterea controlul asupra vitezei și respectarea regulilor de siguranță rutieră (1.800 de echipamente instalate până la final de 2024).

”1000 de sisteme de verificare a vitezei, 300 de radare mobile și 500 de camere video trebuie să fie instalate și funcționale.

Sistemele de verificare a vitezei sunt infrastructuri de siguranță rutieră constând din construcții de limitare a vitezei vehiculelor. Radarele mobile sunt utilizate de Poliția Rutieră în funcție de sectoarele cu cele mai multe încălcări înregistrate ale vitezei, iar camerele video sunt folosite pentru înregistrarea automată a infracțiunilor rutiere.

Acestea vor fi poziționate cu prioritate în cele 267 puncte negre (black points/hot spots) identificate”.

”e-Sigur pare să fie legea cadru pentru implementarea acestui sistem dar care va trebui urmată de alte prevederi legislative detaliate si măsuri administrative la nivelul CNAIR, poliție, inter-conectare baze de date cu cei de la pașapoarte, evidența populației etc. Deci e un proces ceva mai lung pana sa fie operational un astfel de sistem dar e un prim pas in direcția corect”, a spus Horațiu Cosma.

Ce va urmări sistemul e-SIGUR

În principiu, abaterile urmărite sunt din următoarele categorii:

• depășirea limitei maxime admise de viteză pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum

• încălcarea interdicţiei sau restricţiei de a conduce un vehicul pe o bandă a sensului de deplasare

• nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului

• conducerea pe drumurile publice un vehicul a cărui înmatriculare este suspendată

• nerespectarea regulilor privind trecerea la nivel cu calea ferată

• comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice

• controlul achitării tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale

Abaterile constatate vor fi analize "uman", de către polițiști însărcinați, în centrele de monitorizare a informațiilor. Aceștia vor întocmi și eventualele amenzi.

Cât costă taxa de pod de la Fetești-Cernavodă în 2024, cum se plătește și la cât se ridică amenzile

Taxa de pod de la Fetești-Cernavodă variază în funcție de categoria vehiculului și de numărul de treceri. Tarifele de trecere sunt stabilite în lei și includ TVA. Ele vor fi achitate...

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...