Marii profitori ai pandemiei: de la primarii si spitale pana la hoteluri si firme cu "oameni potriviti"

Autor: Paul Barbu - Redactor
Joi, 04 Martie 2021, ora 06:00
4256 citiri
Marii profitori ai pandemiei: de la primarii si spitale pana la hoteluri si firme cu "oameni potriviti"
Foto: Pixabay.com

Pandemia a fost scuza ideala pentru ca cei cu prieteni prin administratiile locale si centrale sa deruleze contracte de milioane de lei din care sa castige anumite persoane "de bine", chiar daca costurile au rezultat in vieti umane, de la medici pana la simpli pacienti.

Potrivit raportului anual publicat de Curtea de Conturi, au fost selectate 665 de entitati, al caror volum de resurse alocate pentru prevenirea si combaterea raspandirii virusului SARS-CoV-2 a reprezentat 90% din valoarea resurselor alocate cu aceasta destinatie, in perioada starii de urgenta, la 40 de consilii judetene, in 99 de municipii, 96 de orase, 149 de comune, 215 spitale si la 66 de alte institutii.

Astfel ca, la nivelul unitatilor apartinand administratiei publice locale au fost utilizate resurse in valoare totala de 1,523 miliarde lei. Valoarea angajamentelor legale, incheiate de catre entitatile verificate in perioada starii de urgenta, a fost in suma totala de aproape 1,45 miliarde de lei.

Ponderea cea mai mare in totalul angajamentelor legale efectuate o reprezinta:

  • * cheltuielile in domeniul asistentei medicale - 68%,
  • * cheltuielile cu carantina - 13%,
  • * alte tipuri de cheltuieli - 12%,
  • * cheltuielile cu dezinfectarea - 7%.
  • Mai mult, toate aceste entitati de interes local au primit si donatii, atat in bani, cat si in natura, intr-un cuantum de aproape 160 de milioane de lei, din care 40,5 milioane in bani si peste 119 milioane lei in natura, exprimate valoric.

    Cum au "spart" banii riscand sanatatea si vietile romanilor

    Curtea de Conturi noteaza ca nu a fost stabilita, prin referatele de necesitate intocmite, valoarea estimata a achizitiilor, nu s-a precizat in documentatia de atribuire a situatiilor de excludere a operatorilor economici care nu figurau in lista unitatilor judetene de profil sau care nu detineau o autorizatie in domeniu.

    "Au fost utilizate unele metode de calcul eronate care au permis subevaluarea elementelor necesare determinarii valorii estimate a achizitiilor publice si divizarea artificiala a contractelor de achizitie pentru evitarea organizarii procedurilor de achizitie cerute de lege pentru depasirea pragului valoric mentionat de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016", potrivit raportului.

    De asemenea, aceste institutii in cauza au efectuat achizitii directe de produse, cu crearea aparentei efectuarii unor achizitii initiate din catalogul electronic, fara a se prezenta dovada consultarii catalogului sau a pietei.

    "Au fost incluse in strategia anuala de achizitii publice, inclusiv in programul anual de achizitie publica, bunuri, lucrari, servicii care nu erau necesare si/sau care nu aveau legatura cu obiectul de activitate al entitatii. Unele achizitii au fost realizate fara a fi respectate principiile de tratament egal, transparenta, precum si principiile bunei gestiuni financiare", se mai arata in raport.

    Bugete locale prejudiciate prin umflarea preturilor

    Inspectorii Curtii de Conturi au mai constatat si neconcordante intre propunerea tehnica si financiara a ofertei declarate castigatoare si prevederile caietului de sarcini/contractului, conducand la prejudicierea bugetului, prin acceptarea la plata si decontarea nelegala a unor materiale si echipamente de protectie la preturi mai mari decat cele ofertate initial.

    "In unele situatii nu au fost respectate clauzele contractuale stabilite prin contractul de achizitie publica (termene de livrare, preturi etc.) sau nu au fost respectate procedurile de verificare si receptionare a materialelor inainte de inregistrarea in contabilitate si de efectuare a platilor si de neinregistrare a garantiilor de buna executie aferente contractelor incheiate", noteaza Curtea de Conturi.

    Aparate si echipamente medicale, luate dupa interesul financiar propriu

    In perioada situatiei de urgenta au fost achizitionate echipamente/dispozitive medicale cu destinatia prevenirii si combaterii pandemiei, fara a se asigura, in toate cazurile, ca livrarile sunt insotite de documente de conformitate (declaratia de conformitate CE si certificatul de evaluare a conformitatii, dupa caz) si/sau de avizul autoritatii competente pentru comercializarea acestora sau acestea erau incomplete.

    Impartirea banilor pe sporuri, dupa ureche

    Stimulentul de risc a fost oferit si altor categorii de personal decat cel mentionat initial prin OUG nr. 43/6.04.2020 pentru aprobarea unor masuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a raspandirii COVID-19, pe perioada starii de urgenta.

    Au existat situatii in care sporul pentru conditii deosebit de periculoase de munca a fost acordat in procent mai mare decat cel cuvenit, astfel ca drepturile salariale achitate au fost mai mari decat cele legal cuvenite.

    In alte cazuri, acordarea sporului pentru conditii deosebit de periculoase s-a realizat fara a exista nominalizari explicite ale persoanelor implicate efectiv in aplicarea masurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave, precum si fara a se tine cont de timpul efectiv lucrat la locurile de munca prevazute in regulamentul-cadru.

    Au fost identificate deficiente si iregularitati prin stabilirea eronata a numarului zilelor lucratoare pentru care trebuia stabilita indemnizatia, in functie de data depunerii, la angajator, a cererilor de solicitare a zilelor libere de catre unul dintre parinti, fapt ce a determinat efectuarea de plati nejustificate la unele unitati sanitare.

    De asemenea, majorarea s-a calculat fara a avea in vedere nivelul maxim de 75% din castigul salarial brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, sau de acordare a majorarilor ca urmare a declararii de catre persoanele beneficiare a unor date inexacte.

    Hotelierii impicati au avut si ei de castigat

    Verificarea cheltuililor care s-au facut in starea de urgenta a mai aratat ca:

  • - la momentul inceperii atribuirii contractelor pentru serviciile de cazare nu s-a putut realiza o estimare a valorii prestatiilor care urmau a se desfasura in baza acestora, avand in vedere ca nu se putea anticipa numarul persoanelor care vor fi cazate in fiecare dintre locatiile desemnate;
  • - stabilirea prin acte normative a unor alocatii diferite de cazare: initial, pentru fiecare persoana carantinata si, ulterior, pentru fiecare camera ocupata;
  • - practicarea unor tarife de doua sau trei ori mai mari decat cele legale, prin stabilirea eronata a tarifului de cazare, respectiv in functie de numarul de persoane carantinate, in loc de tarife stabilite in functie de camerele ocupate de cazare;
  • - lipsa unei reglementari legale privind modul de inregistrare si recuperare a debitelor provenite din suportarea cheltuielilor de cazare si masa aferente persoanelor care nu respecta conditiile de carantina/izolare la domiciliu si care sunt plasate in carantina institutionalizata de catre autoritatile locale;
  • - neclaritati cu privire la atributiile de eliminare a deseurilor periculoase rezultate din activitatea de carantinare si la sursa de finantare a acestor cheltuieli;
  • - existenta unor diferente intre tarifele de cazare ale operatorilor hotelieri si alocatia de cazare prevazuta de actele normative.
  • Mai mult, pe perioada starii de urgenta au fost efectuate cheltuieli cu servicii de dezinfectie in spatiile utilizate de populatie, in care au fost folosite produse biocide, fara ca autoritatile publice locale sa urmareasca daca operatorul economic selectat, caruia i-a fost incredintata efectuarea acestor servicii, detine Certificat de conformitate la normele de igiena si sanatate publica sau daca acesta se incadreaza in "Unitati specializate care asigura servicii DDD".

    NVIDIA își îndreaptă atenția către industria roboților umanoizi. Ce a declarat CEO-ul companiei
    NVIDIA își îndreaptă atenția către industria roboților umanoizi. Ce a declarat CEO-ul companiei
    NVIDIA, cunoscută pentru soluțiile sale avansate de procesare AI, își îndreaptă acum atenția către o nouă piață emergentă: cea a roboților umanoizi. CEO-ul companiei, Jensen Huang,...
    „Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO
    „Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO
    Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...
    #marii profitori ai pandemiei, #contracte ilegale, #atributii frauduloase , #stiri economice