Pandemia a fost scuza ideala pentru ca cei cu prieteni prin administratiile locale si centrale sa deruleze contracte de milioane de lei din care sa castige anumite persoane "de bine", chiar daca costurile au rezultat in vieti umane, de la medici pana la simpli pacienti.
Potrivit raportului anual publicat de Curtea de Conturi, au fost selectate 665 de entitati, al caror volum de resurse alocate pentru prevenirea si combaterea raspandirii virusului SARS-CoV-2 a reprezentat 90% din valoarea resurselor alocate cu aceasta destinatie, in perioada starii de urgenta, la 40 de consilii judetene, in 99 de municipii, 96 de orase, 149 de comune, 215 spitale si la 66 de alte institutii.
Astfel ca, la nivelul unitatilor apartinand administratiei publice locale au fost utilizate resurse in valoare totala de 1,523 miliarde lei. Valoarea angajamentelor legale, incheiate de catre entitatile verificate in perioada starii de urgenta, a fost in suma totala de aproape 1,45 miliarde de lei.
Ponderea cea mai mare in totalul angajamentelor legale efectuate o reprezinta:
Mai mult, toate aceste entitati de interes local au primit si donatii, atat in bani, cat si in natura, intr-un cuantum de aproape 160 de milioane de lei, din care 40,5 milioane in bani si peste 119 milioane lei in natura, exprimate valoric.
Cum au "spart" banii riscand sanatatea si vietile romanilor
Curtea de Conturi noteaza ca nu a fost stabilita, prin referatele de necesitate intocmite, valoarea estimata a achizitiilor, nu s-a precizat in documentatia de atribuire a situatiilor de excludere a operatorilor economici care nu figurau in lista unitatilor judetene de profil sau care nu detineau o autorizatie in domeniu.
"Au fost utilizate unele metode de calcul eronate care au permis subevaluarea elementelor necesare determinarii valorii estimate a achizitiilor publice si divizarea artificiala a contractelor de achizitie pentru evitarea organizarii procedurilor de achizitie cerute de lege pentru depasirea pragului valoric mentionat de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016", potrivit raportului.
De asemenea, aceste institutii in cauza au efectuat achizitii directe de produse, cu crearea aparentei efectuarii unor achizitii initiate din catalogul electronic, fara a se prezenta dovada consultarii catalogului sau a pietei.
"Au fost incluse in strategia anuala de achizitii publice, inclusiv in programul anual de achizitie publica, bunuri, lucrari, servicii care nu erau necesare si/sau care nu aveau legatura cu obiectul de activitate al entitatii. Unele achizitii au fost realizate fara a fi respectate principiile de tratament egal, transparenta, precum si principiile bunei gestiuni financiare", se mai arata in raport.
Inspectorii Curtii de Conturi au mai constatat si neconcordante intre propunerea tehnica si financiara a ofertei declarate castigatoare si prevederile caietului de sarcini/contractului, conducand la prejudicierea bugetului, prin acceptarea la plata si decontarea nelegala a unor materiale si echipamente de protectie la preturi mai mari decat cele ofertate initial.
"In unele situatii nu au fost respectate clauzele contractuale stabilite prin contractul de achizitie publica (termene de livrare, preturi etc.) sau nu au fost respectate procedurile de verificare si receptionare a materialelor inainte de inregistrarea in contabilitate si de efectuare a platilor si de neinregistrare a garantiilor de buna executie aferente contractelor incheiate", noteaza Curtea de Conturi.
In perioada situatiei de urgenta au fost achizitionate echipamente/dispozitive medicale cu destinatia prevenirii si combaterii pandemiei, fara a se asigura, in toate cazurile, ca livrarile sunt insotite de documente de conformitate (declaratia de conformitate CE si certificatul de evaluare a conformitatii, dupa caz) si/sau de avizul autoritatii competente pentru comercializarea acestora sau acestea erau incomplete.
Stimulentul de risc a fost oferit si altor categorii de personal decat cel mentionat initial prin OUG nr. 43/6.04.2020 pentru aprobarea unor masuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a raspandirii COVID-19, pe perioada starii de urgenta.
Au existat situatii in care sporul pentru conditii deosebit de periculoase de munca a fost acordat in procent mai mare decat cel cuvenit, astfel ca drepturile salariale achitate au fost mai mari decat cele legal cuvenite.
In alte cazuri, acordarea sporului pentru conditii deosebit de periculoase s-a realizat fara a exista nominalizari explicite ale persoanelor implicate efectiv in aplicarea masurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave, precum si fara a se tine cont de timpul efectiv lucrat la locurile de munca prevazute in regulamentul-cadru.
Au fost identificate deficiente si iregularitati prin stabilirea eronata a numarului zilelor lucratoare pentru care trebuia stabilita indemnizatia, in functie de data depunerii, la angajator, a cererilor de solicitare a zilelor libere de catre unul dintre parinti, fapt ce a determinat efectuarea de plati nejustificate la unele unitati sanitare.
De asemenea, majorarea s-a calculat fara a avea in vedere nivelul maxim de 75% din castigul salarial brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, sau de acordare a majorarilor ca urmare a declararii de catre persoanele beneficiare a unor date inexacte.
Verificarea cheltuililor care s-au facut in starea de urgenta a mai aratat ca:
Mai mult, pe perioada starii de urgenta au fost efectuate cheltuieli cu servicii de dezinfectie in spatiile utilizate de populatie, in care au fost folosite produse biocide, fara ca autoritatile publice locale sa urmareasca daca operatorul economic selectat, caruia i-a fost incredintata efectuarea acestor servicii, detine Certificat de conformitate la normele de igiena si sanatate publica sau daca acesta se incadreaza in "Unitati specializate care asigura servicii DDD".