Emoții pentru Elena Udrea la Înalta Curte: Ori scapă prin prescripție de Dosarul Hidroelectrica, ori ajunge la rejudecare la fel ca Doru Boștină

Luni, 04 Martie 2024, ora 03:00
6074 citiri
Emoții pentru Elena Udrea la Înalta Curte: Ori scapă prin prescripție de Dosarul Hidroelectrica, ori ajunge la rejudecare la fel ca Doru Boștină
Elena Udrea află luni, 4 martie, dacă scapă sau nu de Dosarul Hidroelectrica. FOTO: Ionuț Mureșan

Elena Udrea află luni, 4 martie, hotărârea definitivă din Dosarul Hidroelectrica, în care este acuzată că a comis un trafic de influență de 3,4 milioane de euro în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu, dar faptele s-au prescris.

Înalta Curte ar putea să dispună încetarea procesului penal cu privire la Elena Udrea sau ar putea să aplice hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din data de 24 iulie 2023, potrivit căreia toate dosarele închise pe motivul „marii prescripții” sunt contrare dreptului european.

Primul și singurul proces în care Înalta Curte a aplicat respectiva hotărâre CJUE e cel al trafcului de influență de 1 milion de euro cu privire la lucrările la Magistrala 4 de metrou Drumul Taberei, în care sunt vizați afaceristul Dragoș Dobrescu, directorul Astaldi România Luca Pier Canino și avocatul-infractor Doru Boștină.

Deși Curtea de Apel București a constatat prescripția faptelor în baza deciziilor Curții Constituționale, Înalta Curte a trimis dosarul spre rejudecare, notând negru pe alb că hotărârile CJUE nu se aplică strict în cauzele de fraude cu fonduri europene, ci și în dosarele de corupție, iar aceste hotărâri nu pot fi ignorate de către judecătorii români.

Hotărârile CJUE sunt obligatorii și privesc inclusiv dosarele de corupție

În motivarea trimiterii spre rejudecare a dosarului în care avocatul-infractor Doru Boștină și complicii lui tocmai scăpaseră prin prescripție, Înalta Curte a reținut că sfera infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene cuprinde inclusiv faptele de corupție.

  • Sfera cauzelor interne în care se aplică Hotărârea CJUE din 24 iulie 2023 sunt cele care au ca obiect infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Conform Convenției elaborate în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (…) s-a stabilit că în sfera infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene intră, pe lângă frauda gravă (infracțiunile 181-185 din Legea 78/2000, dacă ne raportăm la legea internă) și evaziunea fiscală, corupția si spălarea banilor.
  • În ceea ce privește expresia „orice activitate ilegală”, care figurează la articolul 325 alineatul (1) TFUE, trebuie amintit, a subliniat Curtea, că termenii „activitate ilegală” desemnează în mod obișnuit comportamente contrare legii, în timp ce determinantul „orice” indică faptul că este vizat, fără distincție, ansamblul acestor comportamente.
  • „Activitate ilegală” acoperă printre altele orice act de corupție al funcționarilor sau orice abuz în serviciu din partea acestora care poate aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, sub forma, de exemplu, a unei perceperi pe nedrept a fondurilor acesteia.
  • Revine României sarcina de a se asigura că normele sale de drept penal și de procedură penală permit o sancționare efectivă a infracțiunilor de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și de corupție în general”, se arată în documentul citat.

Instanța de fond: „Toate apărările inculpatei sunt vădit nefondate”

Judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel București a scris în motivarea hotărârii pe fond că toate apărările Elenei Udrea sunt „vădit nefondate” și că, într-adevăr, acesta a comis infracţiunea de trafic de influență în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu, însă în lumina deciziilor CCR și ICCJ pe tema prescripţiei, sigura soluție e cea de încetare a procesului penal.

Totuși, pentru a asigura recuperarea sumelor de bani – despre care judecătoarea scrie negru pe alb că provin din infracțiuni – instanța de fond i-a instituit Elenei Udrea măsura confiscării speciale până la concurenţa sumelor de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro, urmând ca procesul să continue în civil.

„Dat fiind faptul intervenția prescripției generale înlătură numai răspunderea penală a inculpatei Udrea Elena, iar nu și caracterul penal al faptelor reținute în sarcina acesteia, iar sumele de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro dobândite de inculpata Udrea Elena au o proveniență ilicită, fiind dobândite prin săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, nejustificate, acestea vor fi supuse măsurii de siguranță a confiscării speciale”, conchide judecătoarea.

Motivarea judecătoarei Corina Ciobanu este printre puținele documente în care magistratul analizează fondul cauzei și se exprimă în sensul vinovăției inculpatului, chiar dacă în concluzii constată intervenția prescripţiei faptelor.

Iată ce notează judecătoarea Corina Ciobanu cu privire la vinovăția Elenei Udrea:

  • „Din perspectiva condițiilor de tipicitate ale infracțiunii de trafic de influență Curtea constată că toate apărările pe care inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.) le-a formulat fie personal, cu prilejul audierii sale în cursul urmăririi penale, fie prin intermediul apărătorilor săi aleși, cu ocazia administrării probatoriului pe parcursul procesului penal, în sensul că banii nu au fost dați pentru ca ea să facă vreo intervenție în vederea menținerii contractelor încheiate de firmele lui (Buzăianu Bogdan – n.r.) cu Hidroelectrica, ci ca o sponsorizare pentru PDL și în scopul ca ea și alți oameni politici importanți să nu mai atace public aceste afaceri și că nu a promis nicio astfel de intervenție în sensul menționat de acuzare, sunt vădit nefondate.
  • Astfel, contrar acestor apărări, Curtea reține, în raport cu probatoriul administrat, că (…) prin oferirea sumei de 5 milioane de dolari inculpatei (Udrea Elena Gabriela – n.r.) și remiterea ulterioară către aceasta a unor foloase necuvenite în valoare de 3.400.000 de euro, martorul (Buzăianu Bogdan – n.r.) a urmărit nu numai ca afacerile sale având ca obiect intermedierea vânzării de energie furnizată de Hidroelectrica S.A. să nu mai fie atacate în spațiul public de către factorul politic, dar și ca prin exercitarea influenței pe care inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.) era percepută că o are prin prisma calității sale de membru marcant al partidului aflat la guvernare și a strânsei relații de colaborare cu Președintele statului, să asigure protejarea și stabilitatea acestor afaceri.
  • Deși (Udrea Elena – n.r.) nu a verbalizat în mod expres promisiunea de intervenție solicitată de cumpărătorul de influență (Buzăianu Bogdan – n.r.), totuși prin conduita în concret manifestată, de acceptare tacită a ofertei cu toate condiționalitățile ei, a lăsat să se subînțeleagă disponibilitatea de a-și exercita influența de care dispune în scopul protejării și susținerii intereselor de afaceri ale martorului (Buzăianu Bogdan – n.r.).
  • Mai mult decât atât, nu numai că inculpata nu a manifestat o atitudine de respingere sau de refuz al ofertei venite din partea martorului (Buzăianu Bogdan – n.r.), dar a și primit prin intermediar foloasele materiale remise de acesta, dispunând ulterior asupra modului de cheltuire a sumelor de bani primite sub formă de cash și, totodată, în considerarea acestei promisiuni de facto făcute cumpărătorului de influență, a și întreprins unele minime demersuri pe lângă funcționarii în drept vizați de acesta pentru a constata dacă exista în mod real vreun pericol iminent care să afecteze afacerile lui (Buzăianu Bogdan – n.r.) cu Hidroelectrica S.A.”, se arată în motivare.

Acuzațiile DNA pentru Elena Udrea în Dosarul Hidroelectrica

Elena Udrea este acuzată de DNA că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.

„Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii”, susţin procurorii.

Potrivit anchetatorilor, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media, Udrea a preluat-o de la firma controlată de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Bărbat prins când primea mită 20.000 de euro de la ruda unei persoane trimise în judecată. Ce a promis în schimbul banilor
Bărbat prins când primea mită 20.000 de euro de la ruda unei persoane trimise în judecată. Ce a promis în schimbul banilor
Un bărbat a fost reţinut pentru trafic de influenţă după ce a fost prins când primea 20.000 de euro de la o rudă a unei persoane trimise în judecată, în schimbul promisiunii că poate...
CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”
CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”
Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...
#Elena Udrea Hidroelectrica, #pronuntare, #trafic de influenta, #Inalta Curte de Casatie si Justitie, #prescriptie, #CJUE , #justitie