De ce i-a dat instanța dreptate Emiliei Șercan după delirul celor de la România TV: „Au transformat-o într-o posibilă ţintă prin asocierea cu interesele rusești” MOTIVARE

Prezentatorul România TV Janos Korpos și canalul de televiziune al lui Sebastian Ghiță trebuie să îi plătească jurnalistei Emilia Șercan 10.000 de euro, după emisiunea în care aceasta a fost prezentată ca fiind „partenera de viață” a unui spion rus. Curtea de Apel București a majorat de 5 ori suma pe care Emilia Șercan a câștigat-o cu titlul de daune la Tribunalul București.

Faptele ilicite au fost comise în o serie de emisiuni difuzate pe postul România TV în ianuarie 2022, în contextul în care Emilia Șercan publicase pe Press One o anchetă jurnalistică despre teza de doctorat plagiată a premierului de atunci, Nicolae Ciucă.

În replica la acea anchetă, realizatorul România Tv Janos Korpos (Ioan Korpoș pentru telespectatori) și invitații lui au susținut că Emilia Șercan ar fi „partenera de viață” a patronului publicației la care lucra, americanul Don Lothrop, despre care au spus că ar fi, de fapt, „spion rus”.

Delirul din platourile România Tv a mers mai departe, participanții la emisiune spunând că USR ar fi plătit 600.000 de euro pentru promovarea în mediul online a anchetei realizate de Emilia Șercan cu privire la teza de doctorat plagiată a lui Nicolae Ciucă.

Concluzia care se desprindea din întreg narativul emisiunii era că spionul rus plătea bani pentru „destabilizarea României”.

În realitate, nici Janos Korpos, nici invitații lui n-au prezentat vreo dovadă în sprijinul celor afirmate, motiv pentru care jurnalista Emilia Șercan i-a dat în judecată.

Printre altele, judecătorii au constatat că gravitatea afirmațiilor este cu atât mai mare cu cât acestea au fost făcute în contextul conflictului din Ucraina.

Pârâții nu și-au dovedit afirmațiile la proces, s-au sprijinit pe supoziții

Ziare.com a consultat motivarea hotărârii Tribunalului București din 10.02.2023 prin care jurnalista obținuse pe fond daune de doar 2.000 de euro, sumă majorată de Curtea de Apel București la 10.000 de euro pe data de 26.02.2024:

• „Analizând fapta ilicită imputată pârâţilor, Tribunalul observă, sub un prim aspect, că reclamantei nu i s-a solicitat un punct de vedere cu privire la cele prezentate, nefiind contactată de niciun reprezentant al pârâtei.
• În apărare, pârâţii au susţinut, în esenţă, că afirmaţiile făcute în emisiuni nu o vizează pe reclamantă şi că afirmaţiile se sprijină pe o minimă bază factuală.
• Contrar acestor susţineri, Tribunalul constată că afirmaţiile făcute de pârâtul (Korpos Janos – n.r.) şi de vocea din off o vizau pe reclamantă.
• Astfel, rezultă că reclamanta este prezentată de pârâţi ca fiind un pion care se află în spatele lui Don Lothrop, despre care se spune că este partenerul de viaţă a acesteia, reclamanta deservind interese străine, care urmăresc destabilizarea României prin prim-ministru.
• De asemenea, reiese din cuprinsul mijloacelor materiale de probă administrate în dosar că reclamanta s-a aflat în atenţia serviciilor de informaţii atunci când acestea documentau interesele ruseşti ale numitului Don Lothrop („Serviciile de informaţii au descoperit mai multe plăţi făcute din Moldova către companii legate de Emilia Șercan”; „potrivit anchetei, se pare că în spatele acestei doamne, cea care a venit cu atacul, nu întâmplător, e acest miliardar”; „peste 600.000 euro au fost viraţi în conturile USR-ului pentru atacurile la premier”).
• Dacă pârâţii (Korpos Janos, SC Ridzone Computers SRL – n.r.) au susţinut că aceste concluzii reies în urma „anchetei” desfăşurate şi că afirmaţiile au o bază factuală, Tribunalul constată că baza factuală există doar la nivel declarativ, pârâţii neprecizând în timpul emisiunilor pe ce anume se sprijină aceste supoziţii, dar nici nu au depus la dosar dovezi prin care să îşi susţină afirmaţiile, deşi sarcina probei le aparţinea.
• Pe cale de concesinţă, în lipsa unei minime baze factuale care să susţin afirmaţiile făcute la adresa reclamantei, acestea dovedindu-se a fi prin urmare nefondate, Tribunalul apreciază că limitele exerciţiului dreptului la liberă exprimare au fost încălcate, fiind îndeplinită condiţia impusă de art. 1349 si art. 1357 Cod civil privind săvârşirea unei fapte ilicite.
• În acest context, Tribunalul subliniază, dincolo de lipsa de veridicitate a susţinerilor pârâtului (Korpos Janos – n.r.), gravitatea acestora, în contextul social concret.
• Astfel, în contextul declanşării stării beligerante dintre Ucraina şi Rusia, războiul fiind criticat şi privit cu îngrijorare de marea parte a populaţiei, pârâţii au transformat-o pe reclamantă într-o posibilă ţintă a unor atacuri, prin simpla asociere a acestora cu interese ruseşti, care vor să destabilizeze România, prin „atacuri” adresate prim-ministrului României.
• Prejudiciul produs prin afirmaţiile lipsite de veridicitate se referă, desigur, la atingerea adusă dreptului nepatrimonial al reclamantei la demnitate, reglementat de art. 72 Cod civil, în cele două componente esenţiale: onoarea şi reputaţia, a căror atingere este interzisă în afara consimţământului persoanei, ori în afara limitelor prevăzute de art. 75 Cod civil, ce nu s-a probat a fi fost satisfăcute în cauză.
• Existenţa prejudiciului este demonstrată, de către reclamantă, prin ilustrarea mesajului primit de la public postate pe media electronică, ce denotă aversiunea reală a acestuia faţă de chiar persoana reclamantei.
• Legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu este un element ce rezultă ex rem, ea fiind demonstrată, de asemenea, prin reacţia vehementă, sarcastică, ori de-a dreptul indecentă a publicului în legătură cu persoana reclamantei, comentându-se ştirea analizată în afara oricăror parametrii de credibilitate.
• În concluzie, reţinând toate cele expuse, tribunalul constată că acţiunea reclamantei este în parte întemeiată, pârâţii săvârşind faptele pentru care au fost chemaţi în judecată, care antrenează, pe temeiul factual şi juridic explicat, răspunderea lor civilă delictuală şi justifică o reparaţie adecvată”, se arată în documentele instanței.

Jurnalista: Am fost linșată de România Tv pentru îndrăzneală

Pe data de 26.02.2024, judecătorii l-au obligat pe Janos Korpos în solidar cu România TV să-i plătească Emiliei Șercan daune de 10.000 de euro. Decizia nu este definitivă, dar este executorie.

Jurnalista Emilia Șercan a anunțat victoria din instanță pe Facebook:

• „Emisiunile pentru care am dat în judecată România TV – trei la număr – au fost difuzate imediat după ce am scris despre dr. Nicolae Ciucă, premierul de atunci şi prezidenţiabilul de acum, că e un plagiator, subiectul lor având legătură exact cu acest lucru.
• Practic, pentru îndrăzneala de a dovedi că bravul dr. Ciucă e un plagiator am fost linşată de România TV.
• În paralel cu acest linşaj prelungit pe câteva săptămâni, s-a produs kompromatul organizat în interiorul Poliţiei Române, pe care (in) justiţia din Poliţie şi Parchete se fac că nu îl văd.
• Am mai spus-o în trecut şi o spun şi acum, dacă e să mai am puţină speranţă că deciziile halucinante ale unor organe de urmărire penală pot fi corectate, acea speranţă mi-o pun în instanţele de judecată”, a precizat jurnalista.

ÎCCJ, decizie care vizează mii de șoferi: Norma juridică privind despăgubirile prin RCA este clară

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că norma juridică privind valoarea reparaţiei şi implicit a despăgubirilor prin asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este este...

Traian Băsescu dezvăluie care e singura situație în care Gabriela Firea ar putea câștiga primăria Capitalei. „Pentru Ciolacu nu va fi bine”

Fostul președinte Traian Băsescu a comentat duminică seara, 28 aprilie, într-o emisiune la Digi24, șansele Gabrielei Firea de a câștiga alegerile locale. Fostul șef al statului este de...