Români care s-au trezit peste noapte cu sume uriașe de bani în cont. Poliția nu poate face nimic. ”Astfel de tranzacții reprezintă o noutate”

Zeci de români au reclamat la bancă sau la poliție că s-au trezit peste noapte cu sume uriașe în conturile lor, pentru ca în cele din urmă să rămână fără niciun ban, tranzacțiile nefiind autorizate de către ei.

Poliția Română este depășită de situație, deși știe ce se întâmplă.

Ancheta care ar putea duce către infractori depinde de verificări prin programe informatice licențiate în acest sens, care nu se află în dotarea Poliției Române în prezent.

Ca atare, procurorii sunt nevoiți să ceară în instanță renunțarea la urmărirea penală, pentru că ancheta ar fi prea costisitoare pentru statul român, prea sărac și depășit în fața provocărilor noilor tehnologii.

În urmă rămân oamenii cu zero lei în cont și care trebuie să negocieze cu băncile recuperarea banilor lor.

Cum ajungi să ai zero lei în cont

Sunt ”n” cazuri similare în România ultimilor ani, dar vom prezenta concret ce a pățit un om de afaceri din Gorj. Acesta a descoperit în data de 16.12.2022, că în contul firmei sale avea zero lei, deși anterior acestei date deținea suma de 5000 de lei.

Mergând pe firul problemei a descoperit că persoane necunoscute, prin înaintarea unui e-mail fraudulos ce părea că provine din partea unității bancare Raiffeisen Bank, au determinat-o să acceseze un link şi să introducă datele de logare în aplicația online aferentă contului pe care îl deține, împrejurare în care i-a fost transferată, fără a avea consimțământul său, suma de 28.000 lei.

Administratorul a respectat toate cerințele din mail, crezând că banca este cea care îi solicita să fac acest lucru. Mesajul primit pe e-mail era foarte bine conceput, inducând ideea că la mijloc ar fi vorba despre o breşă de securitate, motiv pentru care este nevoie parcurgerea unor paşi în vederea autentificării.

Atât contabilul firmei cât și administratorul au declarat că au dat curs acestui e-mail, astfel că angajata unității a introdus în câmpurile prevăzute datele de autentificare, respectiv codul de utilizator, parola de acces, iar în momentul în care martorei i s-au cerut datele de identificare ale contului personal, împreună cu adresa de e-mai şi numărul de telefon a realizat că este vorba de o fraudă bancară.

La scurt timp, administratorul firmei e explicată că, că după ce s-a conformat acestor cerințe, a fost notificat de către Raiffeisen cu privire la faptul că a efectuat o tranzacţie în valoare de 6500 de euro cu cardul în altă valută, cu toate că nu a deţinut niciodată această sumă în contul bancar.

Din informațiile furnizate de Raiffeisen, reprezentantul firmei a aflat că în contul bancar ce-i aparţine, a fost transferată suma de 28.000 lei de o anumită societate, iar suma totală de 33.000 lei în care se includea şi suma de 5000 de lei, care îi aparţinea, a fost retrasă de către societatea Binance Internet LT VILNIUS.

Pe scurt, cineva a depus în contul firmei suma de 28.000 de lei, pentru ca la scurt timp să fie retrași toți bani, inclusiv cei aflați anterior depunerii neautorizate.

Poliția Română învinsă de infractorii virtuali

Verificările din surse deschise ale anchetatorilor au dus către un anume Kozhin de naționalitate irakiană, care ar fi fost beneficiarul tranzacției de 33.000 de lei, iar ancheta s-a cam oprit aici, pentru că Poliția Româna nu are licențele unor programe care să ducă spre infractorii virtuali.

Cum funcționează înșelăciunea

Beneficiarul tranzacţiilor prin care a fost prejudiciată omul de afaceri român are ca profil de tranzacţionare cryptomonedele, iar tranzacţionarea se realizează prin intermediul unor baze de date de tip "blockchain", explică anchetatorii români.

Blockchain-urile sunt baze de date ce nu sunt stocate pe un server central, înregistrările de pe blockchain fiind stocate pe computerele tuturor utilizatorilor, la nivel global.

Acest fapt face din blockchain o bază de date ditribuită cu o arhitectură peer-to-peer.

"Distribuit" constă în faptul că datele sunt stocate în locaţii multiple, iar "peer-to-peer" înseamnă că nu există o autoritate centrală care deţine o copie maşter a datelor.

Identificarea beneficiarilor tranzacţiilor realizate prin blockchain se realizează prin identificarea unor platforme de tip "exchange", platforme ce pot converti moneda virtuală în monedă fizică, după care pot fi retrase sumele de bani convertite prin metode clasice, respectiv retragerea într-un cont bancar, într-un cont PayPal, Revolut, etc.

Pentru a identifica platformele de tip "exchange" este necesară verificarea tranzacţiilor realizate prin blockchain, iar, în practică, autorii infracţiunilor cu acest mod de operare realizează zeci sau sute de tranzacţii pentru a ascunde destinaţia banilor, astfel fiind necesare efectuarea de verificări prin programe informatice licenţiate în acest sens, programe informatice ce nu se află în dotarea Poliţiei Române în prezent, dat fiind faptul că cercetarea unor astfel de tranzacţii reprezintă o noutate în materia penală generată de evoluţia tehnologică actuală, este justificată pasivitatea poliției în cazul de la Gorj.

Este de notorietate activitatea infracţională descrisă mai sus prin care autorii utilizează metode înșelătoare prin care abordează persoane cu scopul de a le induce în eroare.

Acestea, de bunăvoie, îşi introduc datele cardului bancar în pagina aferentă linkului fraudulos înaintat, fără a conştientiza că astfel oferă acces acelor persoane, după care se găsesc în situaţia în care din cont le sunt retrase diferite sume de bani.

Pentru realizarea acestor infracţiuni autorii se bucură de anumite cunoştinţe avansate în domeniul informatic, astfel că recurg la crearea de diferite pagini Web, site-uri care să dea impresia că provin din partea unităţilor bancare, iar după atingerea scopului urmărit, respectiv obţinerea de foloase patrimoniale injuste, aceştia reuşesc să şteargă datele informatice, fapt ce îngreunează considerabil activitatea de strângerea a probatoriului în cauză de către organele de urmărire penală.

Ancheta autorităților române se oprește aici. Poliția Română, deși este la curent cu astfel de fraude informatice, nu deține licențe pentru a accesa programele aferente care ar putea duce spre hoții virtuali.

Deși este evident că la mijloc este vorba despre o fraudă informatică, anchetatorii români consideră că este mult prea scumpă o anchetă în comparație cu gravitatea faptei, deși prejudiciul, cel puțin în cazul de la Gorj, este de câteva zeci de mii de lei.

Pe cont propriu

Păgubitului nu-i rămâne decât să se înțeleagă cu banca să-și recupereze prejudiciul, până ce Poliția Română se va pune la punct cu noua metodă de furt online.

Până una alta, aceeași Poliție Română nu poate face altceva decât să avertizeze populația să nu acceseze linkuri dubioase prin intermediul cărora li se pot fura datele de identificare ale conturilor bancare.

Cazul de la Gorj nu este nici pe departe singurul. Sunt zeci poate sute de anchete similare care s-au finalizat cu neînceperea urmării penale, pentru că autorităților române li se pare prea complicat și costisitor să meargă pe urma tranzacțiilor financiare ilegale.

Multe dintre victime, în mare parte persoane fizice, au acuzat că au accesat linkuri primite de pe site-urile de mică publicitate. Ulterior s-au trezit cu conturile goale sau cu tranzacții financiare dubioase care s-au realizat prin intermediul conturilor lor.

Horoscop zilnic. Duminică, 28 aprilie. Zodia care va avea parte de o aventură

Astrele au pregătit noi provocări pentru zodii, unele fiind mai norocoase, iar altele mai puțin. Toate previziunile despre dragoste, bani sau job, în horoscopul zilnic. Berbec: Vei avea de...

Cum au fost descoperiți mai mulți poliţişti că au luat banii pentru voucherele de vacanţă cu acte false. Agenții sunt obligaţi acum la muncă în folosul comunităţii

Cinci poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, unul dintre ei aflat acum la pensie, au fost obligaţi să presteze câte 30 de zile de muncă în folosul comunităţii....