Subordonatul lui Sorin Oprescu rămâne cu pedeapsa de 11 ani de pușcărie. Instanța: „Statul român nu poate pierde dreptul de a urmări executarea pedepsei” - MOTIVARE

Statul român nu îşi poate pierde dreptul de urmări executarea pedepsei aplicate lui Bogdan Cornel Popa, astfel cum a fost stabilită, definitiv, de către Curtea de Apel București în dosarul șpăgilor lui Sorin Oprescu, scriu judecătorii în motivarea deciziei definitive prin care au infirmat anularea mandatului internațional de arestare pe numele fostului șef Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane.

Curtea de Apel București a menținut mandatul de arestare emis pe numele lui Bogdan Popa după fuga acestuia în Italia, de unde autoritățile din Napoli refuză să îl predea.

Bogdan Popa s-a folosit de un drept de rezidență în Italia, obținut între condamnarea pe fond (de 13 ani de închisoare) și cea din apel (11 ani și 6 luni), iar Curtea de Apel din Napoli a refuzat predarea acestuia pe data de 12.10.2022.

Din acest motiv, Tribunalul București a dispus, pe data de 19.01.2022, atât retragerea mandatului european de arestare cât și a celui de urmărire internațională.

Fost subordonat al lui Oprescu i-a convins pe judecătorii Tribunalului București să-i anuleze mandatul, deoarece ar executa pedeapsa în Italia, Verona, la Casa Circondariale „Montorio” – un centru de detenție poreclit de italieni „Închisoarea de Aur”, dar nu pentru condițiile de lux, cu pentru costurile ridicate ale construcției.

Procurorii au contestat hotărârea și au obținut câștig de cauză la Curtea de Apel București, pe data de 22.06.2023, astfel că Bogdan Popa rămâne cu pedeapsa de 11 ani și 6 luni.

Ziare.com a consultat motivarea Curții de Apel București, în care judecătorii explică de ce au infirmat hotărârea instanței ierarhic inferioare.

Curtea de Apel: Autoritățile italiene nu s-au conformat Deciziei-cadru

În esență, magistrații au reținut că judecătorii italieni n-au respectat tratatul internațional privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală:

• „Instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că în cauză există o împiedicare la punerea în executare a pedepsei de 11 ani şi 6 luni închisoare aplicată anterior condamnatului (Popa Bogdan Cornel – n.r.), generată de faptul că autorităţile judiciare italiene (prin sentinţa penală din 12.10.2022 a Curţii de Apel Napoli) au refuzat predarea persoanei condamnate către autorităţile predarea persoanei condamnate către autorităţile judiciare române, întrucât această persiană este stabilită în Italia, dispunându-se preluarea executării pedepsei.
• Potrivit Deciziei-Cadru 2008/909/JAI „Transmiterea hotărârii judecătorești și a certificatului poate avea loc în cazul în care autoritatea competentă a statului emitent, după caz, în urma consultărilor între autoritățile competente ale statului emitent și ale statului de executare, constată că executarea pedepsei de către statul de executare ar servi scopului de a facilita reabilitarea socială a persoanei condamnate”.
• Din răspunsul comunicat de Tribunalul Bucureşti Secţia I penală – Biroul de executări penale rezultă că autorităţile judiciare italiene nu s-au conformat dispoziţiilor deciziei-cadru enunţate.
• Prin urmare, în condiţiile în care dispoziţiile Deciziei-cadru 2008/909/JAI nu au fost respectate în ceea ce priveşte executarea pedepsei de 11 ani şi 6 luni închisoare aplicată condamnatului (Popa Bogdan Cornel – n.r.), statul român nu îşi poate pierde dreptul de urmări executarea pedepsei aplicate, astfel cum a fost stabilită, definitiv, de către autorităţile judiciare române”, se arată în motivarea Curții de Apel București.

Tribunalul București a luat de bună hotărârea Curții de Apel din Napoli

Pe data de 19.01.2023, Tribunalul București a luat act de refuzul de predare al autorităților italiene cu privire la Bogdan Popa, dar și de cele arătate de Curtea de Apel din Napoli, anume că acesta ar urma să execute pedeapsa în Italia.

• „Autorităţile judiciare române nu mai sunt implicate în procesul de executare a pedepsei (aceasta urmând a se executa în Italia, în condiţiile stabilite de legea procesual penală italiană), ceea ce face inutilă menţinerea formelor de executare arătate în cuprinsul contestaţiei la executare.
• Prin urmare, (…) se va admite contestaţia la executare, formulată de Departamentul Executări Penale cu privire la punere în executare a pedepsei de 11 ani şi 6 luni închisoare aplicată condamnatului (Popa Bogdan Corneliu – n.r.).
• Se va anula MEPI nr.2798/13.05.2022 emis în baza sentinţei penale nr. 807/13.05.2019 a TB Secţia I Penală definitivă prin dec. penală nr. 575/A/13.05.2022 a Curții de Apel Bucureşti – Secţia I Penală şi toate formele de executare emise în baza acestuia cu excepţia celor privind cheltuielile judiciare avansate de stat
• Se va dispune retragerea mandatului european de arestare nr. 27/13.05.2022 şi a cererii de dare în urmărire internaţională nr. 27/13.05.2022”, se arată în hotărârea Tribunalului București

Pe data de 13.05.2022, Bogdan Popa a primit o pedeapsă de 11 ani și 6 luni de pușcărie (pe fond primise 13 ani), compusă din:

• 6 ani pentru luare de mită în formă continuată (5 acte materiale)
• 5 ani pentru spălarea banilor în formă continuată (3 acte materiale)
• 3 ani pentru constituire de grup infracţional organizat în variantă agravată
• 3 ani pentru trafic de influenţă în formă continuată (3 acte materiale)
• 2 ani şi 6 luni pentru abuz în serviciu
• 2 ani pentru instigare la dare de mită în formă continuată (3 acte materiale)
• 1 an pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane în formă continuată (2 acte materiale).

Cine face pușcărie și cine nu din dosarul lui Oprescu

Tot atunci, fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.

Iniţial, Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond) l-a condamnat pe Oprescu, în mai 2019, la 5 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsă mărită de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni, după ce judecătorii au aplicat forma agravantă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Alte condamnări definitive din dosar:

• Bogdan Cornel Popa (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi ulterior al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane) - 11 ani şi 6 luni (fugit)
• Ion Niţă - 7 ani şi 10 luni (mărită la 9 ani, după condamnarea în dosarul lui Daniel Tudorache)
• Cristian Stanca, zis „Grenadă” (fost şofer al lui Oprescu) - 7 ani şi 2 luni
• Florin Şupeală (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) - 7 ani
• Mircea Octavian Constantinescu (fost director al Direcţiei economice din PMB) - 6 ani şi 10 luni
• Claudiu Bengalici (administrator al unei societăţi comerciale) - 6 ani şi 6 luni
• Albu Romeo - 6 ani (fugit)
• Ruxandra Avasiloae (fost director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) - 2 ani şi 10 luni cu suspendare.

Sorin Oprescu a fost prins în Grecia și arestat în vederea extrădării. Într-un final, instanța a decis să îl elibereze pe cauțiune și nici nu l-a mai predat.

Fostul primar al Bucureștiului a fost găsit în septembrie 2015 cu o pungă de 25.000 de euro în torpedoul mașinii, iar procurorii DNA l-au reținut atunci pentru luare de mită. Oprescu a primit o condamnare la 5 ani și 4 luni de închisoare în procesul pe fond.

Sorin Oprescu susține că a luat banii despre care DNA spune că sunt cu titlul de mită ca urmare a unei „provocări” făcute de procurori, dar nu neagă faptul că a pus mâna pe bani, ci nuanțează motivul primirii acestora, respectiv că era vorba de restituirea unui împrumut.

Edilul a vorbit în ultimul cuvânt despre flagrant, despre intervenții ale unui general SRI pe lângă el și despre faptul că dosarul lui ar fi unul „fabricat”.

Director din cadrul Complexului Energetic Oltenia, reținut pentru trafic de influență. Ce acuzații i se aduc

Cătălin Liviu Stănculescu, directorul Direcției Energie din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a fost reținut pentru 24 de ore, vineri, 26 aprilie, de procurorii Direcției Naționale...

Ministrul Energiei trimite Corpul de Control la Complexul Energetic Oltenia după perchezițiile DNA

Ministerul Energiei anunţă, joi, 25 aprilie, că sprijină ancheta procurorilor DNA la Complexul Energetic Oltenia şi va pune la dispoziţie toate informaţiile solicitate. Ministrul Energiei,...