Încă o plecare de la Gazeta Sporturilor: "Sângele ți se scurgea din cap, când auzeai vocea de cyborg a lui Cătălin Tolontan"

Gazeta Sporturilor trece prin schimbări radicale, după demiterea lui Cătălin Tolontan și plecarea altor lideri ai redacției.

Astăzi este ultima zi și pentru Costin Ștucan, unul dintre cei mai vechi oameni din redacție, care a semnat un text de despărțire, în care explică ce a însemnat colaborarea cu Tolontan, dar și cum s-a implicat conducerea Ringier în politica editorial prin interese comerciale.

"TRUST CONTRA PROPRIILOR OAMENI - Ultimul meu text la Gazetă.

Au fost presiuni mari asupra editorilor atunci când texte critice la adresa acționarilor Ringier au fost publicate luna trecutǎ în Gazetǎ.

Pentru a nu-i expune unor presiuni suplimentare pe colegii care au ales sǎ continue la gsp, am ales sǎ public acest text de despǎrțire pe Facebook.

De mâine, încep o viațǎ nouǎ la iamsport. ro

——————————

“Bafana - asta e porecla mea, primită în 1996 la Sportul românesc după ce am scris despre Cupa Africii câștigată de Africa de Sud, adică naționala “Bafana Bafana” -, rămâi un pic în telefon. Te caută Tolo!”. Dacă diminețile îți începeau cu acest apel era clar că te așteaptă un drum până în infern și înapoi.

Sângele ți se scurgea din cap, viața își pierdea culoarea și, când simțurile începeau să-ți revină, auzeai vocea imperturbabilă, de cyborg, a lui Cătălin Tolontan. “Salut!”. Și apoi întrebarea ghilotină legată de o tâmpenie comisă. În 9 cazuri din 10 era clar vorba de o greșeală pe care ai strecurat-o în textul care apăruse în ziar. “Ne vedem la redacție!”.

Dacă ar fi existat o gaură în care să te ascunzi de rușine și să nu mai ajungi niciodată la redacție sigur i-ai fi găsit înghesuiți în ea pe aproape toți colegii de redacție. Dar singurul drum era spre biroul lui Tolontan. Mureai, înviai, dar la finalul zilei zâmbea. Iar la următorul text auzeai. “Trage-ți un scaun lângă mine!”. Te puneai în dreapta lui, un pic în spate, apoi începea procesul ăla de editare la care te uitai ca un eschimos în fața unor ecuații savante.

De unde le scoate? Cum dracu’ de mie nu mi-a venit ideea asta în minte?

Stăteai cu gura căscată și admirai cum textul tău devenea altceva, ceva ce ți-ai fi dorit să produci tu cu mintea și cu mâinile tale.

O spun nu pentru că mi-a fost șef atâta vreme, ci pentru că l-am admirat și l-am invidiat în secret 28 de ani.

Tolontan e un jurnalist genial. Și stilul lui ne-a influențat multora carierele.

Iar un trust de presă care renunță la Tolontan poate fi condus de oameni de afaceri geniali, poate fi administrat de contabili fenomenali, dar în niciun caz nu poate susține că e o instituție care își dorește excelența în jurnalism, așa cum se laudă Trustul Ringier în revista proprie, la work-shop-uri media sau în ghidul numit pompos “Playbook Ringier Sports Media”.

Am văzut asta la prima mână în martie 2023, la Nyon, la sediul UEFA. Ringier a plătit un workshop în care jurnaliști de la toate publicațiile de sport ale trustului elvețian au putut să-i asculte, să discute și să le adreseze întrebări oamenilor de top-management din UEFA. Au fost acolo președintele Aleksander Ceferin, vicele Theodore Theodoridis, directorul tehnic Zvonimir Boban, șeful arbitrilor Roberto Rosetti și mulți alți șefi de departamente.

Unele prezentări au fost excelente și pline de date.

Altele nu erau decât un morman de cuvinte pompoase. Discursuri sforăitoare de corporație.

La un moment dat, jurnaliștii Gazetei - Catalin Ţepelin și cu mine - au decis să-l scoată pe italianul Rosetti din zona de confort și l-au întrebat despre corupția din arbitrajul european.

Italianul s-a înroșit la față, dar de răspuns a răspuns croatul Boban în locul lui. Fostul mijlocaș de la AC Milan a căutat un răspuns elegant care conținea și un vot de încredere la adresa arbitrilor și a colegului lui de corporație. Următoarea întrebare a Gazetei a venit firesc:

“De ce arbitrii de fotbal nu pot fi conectați la sistemul audio al stadionului pentru a-și explica deciziile, așa cum o fac arbitrii din rugby?”

A fost momentul în care Rosetti n-a mai rezistat și a răbufnit, ostil. “Why? Arbitrii sunt și ei oameni și pot înjura”.

La contraargumentul că arbitrii pot fi educați, educând într-o măsură și tribuna în tainele arbitrajului, Rosetti a invocat bariera lingvistică. Evident, spre deosebire de rugby, limba engleză ar fi o piedică insurmontabilă pentru publicul de fotbal nepoliglot, susține printre rânduri fostul arbitru FIFA cocoțat în vârful ierarhiei europene.

Subaprecierea oamenilor care plătesc abonamente, care își cheltuie banii pentru un sport de care “UEFA are grijă” e încă o consecință a aroganței care bântuie pe holurile de la Nyon.

Nervii lui Rosetti, tot mai întinși de la o secundă la alta, au tensionat atmosfera din sala de conferințe, dar norii negri au fost spulberați cu o abilitate balcanică de Stilian Shiskov. Unul dintre acționarii importanți ai Gazetei și creierul planului de apropiere nefirească dintre editorial și comercial a simțit nevoia să intervină cu o privire rece către colegii români.

În câteva vorbe, bulgarul i-a dat dreptate lui Rosetti, aproape slugarnic, îmbrățișându-i argumentele fragile. “Roberto is right!”

Jurnaliștii Gazetei au rămas cu gura căscată. Deși merseseră în Elveția pe banii Trustului - așa cum recomandă regulile interne ale Trustului -, Trustul le arăta că erau acolo pentru altceva decât un scop editorial.

A fost un semnal clar că interesele comerciale și de lobby erau de fapt mai importante decât nevoia jurnaliștilor de a înțelege și de a prezenta publicului o imagine corectă asupra fenomenului UEFA.

La câteva luni după acest episod, Cătălin Țepelin a fost concediat după ce a fost chemat într-o cameră de hotel și presat cu avocați să semneze demisia.

La scurt timp, a urmat Catalin Tolontan. Apoi Dan Udrea.

Despre situația halucinantă de la Gazetă au scris la vremea respectivă cei trei colegi demiși. Nu voi reveni. Am fost alături de ei pe lista semnatarilor scrisorii către acționariatul Ringier, am lucrat cu ei o bună parte din viață și sunt mândru de asta.

În limba română, cuvântul trust înseamnă o formă de fuziune a intereselor comerciale prin împărțirea pieței, prin practicarea unor discriminări comerciale față de concurență. În engleză, înseamnă în primul rând “încredere”.

În fața acțiunilor unui Trust care taxează independența editorială a propriilor ziariști, mi-am dat demisia, iar astăzi e ultima zi la Gazetă. Coincidența face să fie și ultima a lui Tolontan în Trust.

Le doresc tot binele din lume colegilor care au ales să rămână.

Viața e mai importantă decât un Trust", a scris acesta pe facebook.

Marcel Ciolacu, după ce a scos Buzăul din Moldova: ”Sunt român, mama era din Tecuci...”

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a revenit cu precizări după ce a declarat că ”Buzăul nu e în Moldova”. Afirmația a fost făcută în legătură cu autostrada care va lega Moldova de...

Iranul susține că este pregătit să construiască relații mai strânse cu Sri Lanka. „Suntem complet pregătiţi” VIDEO

Iranul este pregătit să îşi întărească relaţiile cu Sri Lanka şi cu alte ţări asiatice, a declarat miercuri, 24 aprilie, preşedintele Ebrahim Raisi într-o scurtă vizită în acest...