Consiliul European se reuneşte într-o reuniune extraordinară, la Bruxelles, la 1 februarie 2024, principalul subiect abordat fiind revizuirea bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 şi deblocarea ajutorului pentru Ucraina.
La anteriorul Consiliu european formal, din 14-15 decembrie 2023, liderii UE au convenit să organizeze un nou summit UE la începutul lunii februarie 2024, pentru a discuta despre un nou ajutor financiar care să fie acordat Ucrainei.
Decizia privind acordarea noului ajutor de 50 de miliarde de euro (17 mld. sub formă de grant şi 33 de mld. sub formă de împrumut) a fost amânată la Consiliul European din decembrie 2023, ca urmare a opoziţiei premierului ungar, Viktor Orbán. Pachetul ce urmează să fie acordat Ucrainei va fi inclus în revizuirea bugetului multianual al Uniunii, iar o astfel de decizie necesită unanimitate, scriu site-urile Politico.eu şi Europarl.europa.eu.
În acest context, în continuarea lucrărilor desfăşurate în cadrul reuniunii Consiliului European din 14-15 decembrie 2023, liderii UE vor discuta despre propunerea de revizuire la jumătatea perioadei a bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv crearea unui Mecanism pentru Ucraina cu scopul asigurării stabilităţii pe termen lung a acestei ţări şi platforma "Tehnologii strategice pentru Europa" (STEP) pentru creşterea competitivităţii.
Consiliul European arată că, în faţa unor provocări neaşteptate, printre care se numără războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pandemia mondială de COVID-19 şi creşterea ratelor dobânzilor, bugetul pe termen lung al UE se află sub presiune şi trebuie consolidat.
În luna decembrie, pe baza cadrului de negociere, liderii au discutat despre modul în care pot fi finanţate nevoile cele mai presante şi priorităţile viitoare, inclusiv sprijinul pentru Ucraina, migraţia şi dimensiunea externă, plăţile dobânzilor aferente Next Generation EU şi instrumentele speciale.
Cadrul de negociere prevede un pachet financiar suplimentar de 64,6 miliarde de euro, care ar trebui cheltuit pentru următoarele noi priorităţi:
Ideea privind un nou ajutor pentru Ucraina de 50 miliarde de euro a aparţinut Comisiei Europene care, pe 20 iunie 2023, a adoptat o propunere de revizuire a cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027, împreună cu două propuneri de regulamente de instituire a Mecanismului pentru Ucraina şi de creare a unei platforme pentru tehnologii strategice pentru Europa (STEP).
La 10 ianuarie 2024, ambasadorii la UE ai statelor membre au aprobat un mandat de negociere parţial cu privire la o propunere de instituire a unui nou instrument unic specific pentru a sprijini redresarea, reconstrucţia şi modernizarea Ucrainei, precum şi eforturile acesteia de a realiza reforme ca parte a procesului său de aderare la UE. Mandatul de negociere parţial al Consiliului nu include, însă, aspecte legate de buget, în special dimensiunea globală a instrumentului şi ponderea granturilor şi a împrumuturilor, elemente ce vor depinde de rezultatul final al negocierilor orizontale privind revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027. În aceeaşi zi, Consiliul a adoptat şi un mandat de negociere parţial referitor la STEP, scrie www.consilium.europa.eu/.
Acest mandat parţial va servi ca împuternicire a Consiliului pentru negocierile cu Parlamentul European. După ce se va ajunge la un acord, regulamentul va trebui să fie adoptat în mod formal de Consiliu şi Parlamentul European.
***
La anterioara reuniune a Consiliului European, din 14-15 decembrie, liderii UE au discutat despre continuarea sprijinului pentru Ucraina, despre situaţia din Orientul Mijlociu, despre extindere şi reforme, despre revizuirea la jumătatea perioadei a bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, despre securitate şi apărare, migraţie, atacuri hibride, combaterea antisemitismului, a rasismului şi a xenofobiei, precum şi despre Agenda strategică a UE pentru perioada 2024-2029, informează www.consilium.europa.eu.
Cu privire la sancţiunile împotriva Rusiei, liderii au salutat cel de al 12-lea pachet de sancţiuni, care include măsuri de interzicere a importului, achiziţionării sau transferului de diamante din Rusia şi de consolidare a cooperării cu ţările terţe pentru a împiedica eludarea sancţiunilor. De asemenea, au salutat acordul la care s-a ajuns în legătură cu Directiva privind definirea infracţiunilor şi a sancţiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii.
Totodată, liderii UE au condamnat sprijinul militar constant acordat Rusiei de Belarus, Iran şi Coreea de Nord. De asemenea, ei au îndemnat toate ţările să nu ofere sprijin material sau alte tipuri de sprijin pentru războiul Rusiei.
Nu în ultimul rând, liderii UE au decis să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina şi cu Republica Moldova. Aceştia au invitat Consiliul să adopte cadrele de negociere respective de îndată ce vor fi întreprinse măsurile relevante prevăzute în recomandările Comisiei din 8 noiembrie 2023. De asemenea, liderii au acordat Georgiei statutul de ţară candidată, cu condiţia să fie întreprinse măsurile relevante prevăzute în recomandarea Comisiei din 8 noiembrie 2023.
***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.
Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor", adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.
Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.
Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale.