R. Moldova a secretizat informatiile privind fostii colaboratori ai KGB

Republica Moldova a decis ca informatiile privind fostii colaboratori ai KGB sa fie secretizate pe termen nelimitat, iar demnitarii moldoveni care detin si alte cetatenii nu vor avea acces informatii care tin de secretul de stat.

Accesul la secretul de stat il vor avea seful statului, primul ministru, presedintele Parlamentului, deputatii, ministrii si alte persoane cu inalte functii de raspundere, cu exceptia celor care detin si cetatenia altor state.

Parlamentul de la Chisinau a adoptat, joi. In lectura finala noua lege privind secretul de stat. Legea prevede secretizarea pe un termen nelimitat a informatiilor despre persoanele care au colaborat sau colaboreaza cu serviciile secrete ale Republicii Moldova.

Prevederea a fost introdusa la insistenta unor deputati comunisti. Proiectul initial prevedea un termen de pina la 75 de ani pentru acest tip de date.

Legea stabileste pentru informatiile cu mentiunea "strict secret" un termen de secretizare de pana la 25 de ani. Informatiile cu girul "secret" nu pot fi divulgate timp de 15 ani, iar cele cu mentinea "confidential" pana la zece ani. Informatiile cu acces "restrictionat" au termen de valabilitate de pana la cinci ani.

Autorul noii legi este Serviciul de Informatii si Securitate, care sustine ca legea din 1994 este depasita si necesita sa fie adusa in concordanta cu practica internationala. Noua lege substituie actualele grade de secretizare "de importanta deosebita", "strict secret" si "secret" prin altele noi - "strict secret", "secret", "confidential" si "restrictionat".

Modul de definire a informatiilor secrete in lege fusese criticat anterior de organizatii internationale ca OSCE si Articolul 19.

Intr-un memorandum adresat autoritatilor de la Chisinau, organizatia internationala pentru libertatea de exprimare Articolul 19, cu sediul la Londra, a atras atentia ca proiectul de lege privind secretul de stat al Republicii Moldova ridica mai multe semne de intrebare.

Acest lucru se refera atat la definitia secretului de stat - una prea generala si care include informatii detinute si de persoane particulare -, cat si la procedura de secretizare, care, in opinia expertilor internationali, este excesiv de vasta si ofera posibilitatea secretizarii informatiilor ce nu au legatura directa cu securitatea nationala, asa cum este informatia cu continut economic, stiintific sau cu privire la administrarea publica.

Organizatia Articolul 19 este ingrijorata si de faptul ca protectia informatiei ce constituie secret de stat va fi controlata de serviciile de securitate, care ar putea sa utilizeze puterea de control pentru a aduna informatii ce, in mod normal, ar fi trebuit obtinute in baza unui mandat al instantei de judecata.

De asemenea, Articolul 19 a recomandat autoritatilor moldovene ca legea sa prevada posibilitatea divulgarii informatiei in cazurile in care interesul public prevaleaza. Expertii organizatiei considera ca interesul public trebuie sa prevaleze si in cazul informatiei despre colaborarea anumitor functionari publici cu serviciile de securitate in perioada regimului comunist sovietic.

Recomandarile facute de organizatia Articolul 19 si OSCE, care a avut obiectii similare la proiectul de lege, au fost trecute cu vederea de Parlamentul de la Chisinau.

Intr-un comentariu la Radio Europa Libera, expertul Petru Macovei, director executiv la Asociatia Presei Independente, a declarat ca noua lege, in varianta adoptata joi de Parlament, este o lovitura grava pentru democratia din Republica Moldova.

"Faptul ca legiuitorul si deputatii in Parlamentul Republicii Moldova nu au atras nicio atentie observatiilor foarte critice si de esenta legate de aceasta lege denota faptul ca in Republica Moldova procesul legislativ nu tine neaparat de interesul public, ci tine mai curand de interesul celor care guverneaza", a declarat Petru Macovei. El a amintit ca nu este pentru prima data cind autoritatile moldovene ignora recomandarile pertinente ale unor organizatii internationale referitoare la fondul unor legi.

"Noua lege cu privire la secretul de stat este una care aduce o lovitura foarte grava legii privind accesul la informatie, pentru ca spiritul acestei legi lasa loc la interpretari in sensul in care, de acum incolo, orice informatie ar putea fi secretizata, iar cei care vor secretiza informatia nu vor fi obligati sa-si justifice actiunile.

Altfel spus, din momentul intrarii in vigoare a acestei legi, accesul la informatie in Republica Moldova va fi si mai defectuos decat a fost pina acum", considera Petru Macovei, directorul executiv al Asociatiei Presei Independente.

SUA au trimis în secret rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina. Ar fi fost folosite deja în Crimeea

Statele Unite au livrat Ucrainei rachetele cu rază lungă de acțiune ATACMS, la începutul acestei luni. Anterior, administrația Biden refuzase să le trimită. Președintele american ar fi...

Schimbare pe piața telefoanelor mobile. Parlamentul European obligă producătorii să le repare chiar și după ce a expirat garanția, la prețuri reduse

Parlamentul European a adoptat o lege prin care încurajează consumatorii să prelungească viața produselor uzate, în loc să le înlocuiască. Conform observatorulph.ro, noile norme îi...