Ce ştim cu adevărat despre eficienţa vaccinului anti-COVID ANALIZĂ

Politizarea vaccinurilor anti-COVID şi a orice are legătură cu pandemia a dus la confuzie, dacă nu chiar deznădejde.

Unele mesaje care circulă pe canalele sociale încearcă să pună la îndoială eficiența vaccinurilor. Spre exemplu, un video editat de pe YouTube, combină comentarii ale epidemiologului Anthony Fauci care laudă gradul de protecţie, cu anumite articole, începând de la cele care proclamă o eficienţă de 100% şi trecând treptat la cele care arată un procent cu mult mai mic. Clipul se încheie cu titluri din presă, care vorbesc despre profiturile companiilor farmaceutice.

Însă clipul video conține informaţii deseori truncheate și favorizează interpretările eronate, combinând date diferite şi ignorând detalii esenţiale, potrivit unei analize Poynter.

Totuşi, toată lumea se întreabă ce se întâmplă cu adevărat cu eficienţa vaccinurilor.

Niciun vaccin nu este 100% eficient împotriva unei boli. Iar cel anti-COVID nu este o excepţie. Eficienţa în prevenirea bolii pare să scadă, în anumite studii, cu cât trece mai mult timp de la încheierea unui regim de vaccinare. Însă la măsurătorile cheie, adică prevenirea formelor grave, spitalizarea şi decesul, studiile cu date din lumea reală, efectuate în SUA şi alte ţări arată că protecţia scade uşor, în special în cazul persoanelor vârstnice sau bolnave, însă rămâne în general puternică, chiar şi în contextul apariţiei variantei delta.

Centrul pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor din Statele Unite a publicat recent un studiu care arată că persoanele cu schemă completă de vaccinare au o probabilitate de 10 ori mai mică să moară sau să fie spitalizate, faţă de cei nevaccinaţi.

Ce înseamnă „eficacitatea” şi „eficienţa”?

Înainte ca un medicament sau un vaccin să primească undă verde de la autorităţile de reglementare, acesta este testat aleatoriu pe voluntari, care primesc fie produsul în sine, fie un placebo. Ulterior, cercetătorii compară evoluţia celor două grupuri. În cazul unui vaccin, aceştia analizează cât de bine previne acesta infectarea, dacă protejează împotriva formelor grave sau a decesului. Aceste studii clinice sunt deseori numit măsuri de eficacitate.

Însă în lumea reală, performanţa unui medicament sau a unui vaccin este afectată de numeroşi factori, inclusiv un număr mult mai mare de persoane care-l primesc, unele dintre ele cu comorbidităţi sau circumstanţe socioeconomice diferite, faţă de participanţii la studiul clinic. Performanţa din lumea reală se numeşte eficienţă.

Atunci când au primit autorizaţie de urgenţă, după studiile clinice, vaccinurile Pfizer/BioNTech şi Moderna, care se administrează în două doze, au raportat o eficacitate de peste 90% împotriva bolii simptomatice. Serul Johnson & Johnson, administrat într-o singură doză, care a fost testat ulterior, când au apărut mai multe variante ale coronavirusului, a raportat o eficacitate de peste 60%. Eficiența vaccinului antigripal anual este deseori de 40-50%.

95% eficienţă nu înseamnă că 95% dintre oamenii vaccinaţi nu se vor infecta niciodată.

Înseamnă că o persoană cu schemă completă de vaccinare, expusă la virus, are un risc de infectare de doar 5%, în comparaţie cu o persoană nevaccinată.

S-au schimbat cifrele în ceea ce priveşte eficienţa?

Da. O scădere a eficienţei împotriva îmbolnăvirii a fost relevată de unele studii. De asemenea, unele cercetări au atras atenţia şi asupra faptului că protecţia împotriva formelor grave ale bolii este posibil să fi scăzut, în special în cazul vârstnicilor şi al pacienţilor care au afecţiuni medicale preexistente.

În primul rând, atunci când vaccinurile au fost autorizate, în multe state erau reguli sanitare mai dure faţă de un an mai târziu. Călătoriile s-au reluat şi oamenii se află mai des în situaţii pe care le-ar fi evitat acum un an. Aşadar, expunerea la virus este mai mare.

The Lancet a publicat recent un studiu care arată o medie a eficienţei împotriva infectării de 73%, în timpul primelor şase luni de la inoculare, şi o eficienţă de 90% împotriva spitalizărilor. Datele sunt în cazul vaccinului Pfizer.

Însă eficienţa împotriva infecţiei a scăzut de la 88% în prima lună de la vaccinarea completă la 47% la cinci-şase luni. Timpul scurs de la vaccinare a jucat un rol mai important decât schimbările pe care le-a suferit virusul, au concluzionat oamenii de ştiinţă.

Şi virusul însuși s-a schimbat

“A apărut delta. Şi pentru că acest virus este atât de contagios, a schimbat rezultatele parţial”, a William Schaffner, profesor de medicină preventivă la Şcoala de Medicină a Universităţii Vanderbilt.

Şi vaccinaţii se pot îmbolnăvi grav de COVID şi pot chiar muri, în special dacă au o comorbiditate, cum a fost cazul fostului secretar american de Stat Colin Powell. Acesta a murit din cauza complicaţiilor provocate de COVID, deşi avea schemă completă de vaccinare. Iar acest lucru s-a întâmplat pentru că suferea de un cancer numit mielom, care poate reduce răspunsul organismului la invazia unui virus, precum şi răspunsul la vaccinare.

Ce ar trebui să înţelegem din aceste numere care se schimbă şi din ideea dozelor suplimentare de vaccin (boostere)?

Majoritatea oamenilor de ştiinţă, a cercetătorilor şi a medicilor spun că vaccinurile funcţionează extrem de bine, în special în prevenirea formelor grave de boală sau a decesului. Şi nu este anormal să fie nevoie de mai mult de o doză.

Vaccinurile împotriva zonei zoster şi a a rujeolei sunt administrate în două doze, iar oamenii trebuie să-şi repete vaccinul antitetanus o dată la zece ani. Pentru că gripa se schimbă în fiecare an, vaccinurile antigripale sunt necesare anual.

Răspunsul imunitar este deseori mai bun atunci când vaccinurile se fac la un interval de câteva luni. Însă atunci când vaccinurile anti-COVID au fost aprobate, oamenii se îmbolnăveau şi mureau într-un ritm atât de accelerat, încât autorităţile sanitare au decis să nu mai întârzie şi să autorizeze administrarea dozelor la un interval de până într-o lună.

Scandal în industria Big Pharma. Alianţa Pfizer-BioNTech, dată în judecată pentru încălcarea patentelor pentru vaccinul antiCovid

Alianţa Pfizer-BioNTech a fost dată în judecată, joi, 25 aprilie, de grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline (GSK), care acuză că cele două companii i-au încălcat patentele asociate...

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...