De ce se reia de la zero dosarul în care medicul Irinel Popescu este acuzat că a încercat să-i mituiască pe procurorii DNA: „Se nasc suficiente dubii!” MOTIVARE

Dosarul în care medicul Irinel Popescu este acuzat că ar fi încercat să-i mituiască pe procurorii DNA cu 100.000 de euro se reia de la zero la Tribunalul București, deoarece judecătorul n-a analizat toate cererile și excepțiile invocate de avocați în procedura de cameră preliminară, potrivit hotărârii Curții de Apel București.

Instanța a apreciat că judecătorul de la Tribunal nu s-a pronunțat cu privire la criticile aduse de apărătorii medicului Irinel Popescu și ai afaceristului Marin Ciupitu pe parcursul celor 22 de luni de proces.

În primul dosar, șeful Centrului de Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni este judecat alături de dr. Vasile Ciurchea pentru abuz în serviciu. Cei doi sunt acuzați că ar fi luat mită, fiecare, sute de mii de euro pe vremea când s-au succedat la șefia Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Acest dosar se judecă deja pe fond, la Tribunalul București.

În al doilea dosar, medicul Irinel Popescu este acuzat de dare de mită, alături de complicele său, un afacerist pe nume Marin Ciupitu. Dr. Irinel Popescu le-ar fi promis procurorilor DNA, prin intermediul afaceristului, suma de 100.000 de euro pentru clasarea primului dosar, de abuz în serviciu.

O lună este termenul de recomandare pentru camera preliminară, însă în cazul lui Irinel Popescu procedura a durat 1 an, 9 luni și 29 de zile.

În cel de-al doilea proces, avocații lui Irinel Popescu și Marin Ciupitu au susținut, între altele, că Secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA nu avea competență să instrumenteze dosarul, că toate probele din dosar au fost administrate în altă cauză penală și că procurorii s-au folosit de declarațiile aceluiași martor, o dată sub identitatea reală, apoi sub identitate protejată.

Instanța: „Există date suficiente care să nască dubii apărării”

Ziare.com a consultat motivarea hotărârii Curții de Apel București din data de 10.11.2023, în care judecătorii prezintă argumentele pentru care au dispus ca procedura de cameră preliminară din dosarul lui Irinel Popescu să fie reluată de la zero:

• „Apreciază (Curtea – n.r.) că maniera în care judecătorul de la Tribunalul Bucureşti a verificat, a analizat şi în final a soluţionat cererile şi excepţiile contestatorilor inculpaţi este aptă să creeze acestora din urmă dubii cu privire la faptul că judecătorul a procedat la analiza tuturor aspectelor invocate pe parcursul soluționării cauzei, aşadar cu privire la faptul că această cauză a fost soluţionată în mod complet.
• Nu în ultimul rând, Curtea apreciază că modalitatea aleasă de judecătorul fondului de analiză a cererilor şi excepţiilor invocate de către cei doi contestatori a fost aptă totodată să creeze dificultăţi instanţei de control în cenzurarea modalităţii de soluţionare a cauzei, respectiv de verificare a raţionamentului judecătorului de fond şi argumentele acestuia pentru susţinerea soluţiilor pronunţate cu privire la fiecare critică a contestatorilor.
• Judecătorul de cameră preliminară nu a analizat şi nu s-a pronunţat cu prioritate cu privire la alegaţiile apărătorilor referitoare la modalitatea de sesizare a organelor de urmărire penală, respectiv la indiciile existente în cauză relativ la încălcarea dispoziţiilor legale la momentul debutului fazei de urmărire penală, respectiv a celor care stablilesc modalităţile în care se poate realiza sesizarea organelor de urmărire penală, aspect apt să le creeze acestora suspiciuni cu privire la consideraţiile avute în vedere de organele de urmărire penală pentru iniţierea anchetei penale desfăşurate împotriva contestatorilor.
• Mai apoi, Curtea constată că referitor la excepţiile de necompetenţă ale DNA şi respectiv susţinerile privitoare la incompatibilitatea în care s-a aflat procurorul din cadrul acestei structuri care a instrumentat dosarul, invocate de către apărători în cauză, judecătorul de cameră preliminară a ales să analizeze doar alegaţiile apărării referitoare la incompatibilitatea procurorului care a întocmit rechizitoriul în prezenta cauză, prin raportare la dispoziţiile Deciziei nr. 23106.04.2021 a C.C.R., care a declarat neconstituţionale disp. art. 13 alin. 5 din OG nr. 43/2002, privind competenţa D.N.A, respingând această excepţie prin raportare la aceeaşi decizie de neconstituţionalitate, pe care care a apreciat-o ca inaplicabilă cauzei, în raport de situaţia concretă.
• Ori, se constată astfel că excepţia necompetenţei materiale a D.N.A în instrumentarea prezentei cauze în raport de încadrarea juridică ce a fost reţinută iniţial în sarcina inculpaţilor, precum şi excepţia necompetenţei Secţiei de Combatere a Infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul D.N.A. în instrumentarea şi soluţionarea cauzei, în condiţiile în care această secţie putea instrumenta doar cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie, excepţii invocate şi susţinute de către apărătorul inculpatului (Irinel Popescu -n.r.), în faza camerei preliminare, nu au fost analizate şi soluţionate prin încheierea ce face obiectul prezentei contestaţii.
• Curtea reţine totodată că judecătorul nu s-a pronunţat nici asupra susţinerilor aceluiaşi apărător privitoare la lipsa dispoziţiei din dosar a şefului unităţii de parchet referitoare la repartizarea cauzei (…) către procurorul care a instrumentat cauza şi respectiv critica referitoare la faptul că toate probele din dosarul din prezentul dosar, au fost administrate în altă cauză penală, nefiind efectuată astfel o minimă cercetare de către organul judiciar care a avut cauza spre soluţionare, în faza de urmărire penală.
• Referitor la legalitatea mijloacelor de probă administrate în cauză, apreciază că apărarea a invocat în principal caracterul nelegal al declaraţiilor date în cauză de martorul cu identitate protejată (…), invocând pe de-o parte caracterul nelegal al acordării acestuia a statutului de martor cu identitate protejată, de către organele de urmărire penală, în absenţa întrunirii condiţiilor legale pentru acordarea acestui statut, caracterul neloial al modalităţii în care organele de urmărire penală au audiat acest martor atât cu identitatea reală cât şi cu cea atribuită, precum şi implicarea sa activă şi vădit provocatoare la săvârşirea faptelor de către inculpaţi, în perioada în care activitatea sa era coordonată de organele de urmărire penală.
• Totodată apărarea a mai susţinut şi dovedit prin înscrisuri faptul că există declaraţii ale acestui martor, date sub identitatea reală în alt dosar penal, în care acesta a susţinut faptul că nu a dat declaraţii în faţa organelor de urmărire penală în prezenta cauză, ci a întocmit doar referate cu ocazia activităţilor desfăşurate, context în care apărarea a subliniat şi faptul că declaraţiile date de acest martor sub identitate protejată în datele de 13.10.2017, 23.10.2017, 11.12.2017 şi 12.12.2017 sunt nesemnate şi nu au fost date sub prestare de jurământ.
• Relativ la alegaţiile apărării cu privire la aceste aspecte, Curtea apreciază că există date suficiente care să nască dubii apărării, astfel cum s-a subliniat în faţa judecătorului fondului precum şi a completului de cameră preliminară în calea contestaţiei, cu privire la legalitatea şi loialitatea procedurilor desfăşurate de către organele de urmărire penală relativ la acest martor şi respectiv a mijloacelor de probă obţinute şi care fundamentează actul de trimitere în judecată a inculpaţilor.
• În raport de acest context relevat de apărare, revenea judecătorului fondului obligaţia de a clarifica dacă procedurile desfăşurate şi măsurile dispuse referitor la martorul cu identitate protejată (…) au fost legale şi au avut un caracter loial în contextul desfăşurării întregii urmăriri penale, astfel încât să se poată aprecia asupra echitabilităţii întregii faze judiciare.
• Ori, analizând dispoziţiile şi masurile judecătorilor care au administrat faza camerei preliminare, cu privire la cererile apărării relativ la acest martor, se poate constata că nu s-a apreciat ca având relevanţă pentru modalitatea de soluţionare a acestei faze verificarea aspectelor semnalate de către apărare cu privire la martorul denunţător pe parcursul camerei preliminare, încălcându-se astfel dreptul la apărare al contestatorilor prin privarea acestora de dreptul de a-şi dovedi susţinerile.
• Ba mai mult, completul de cameră preliminară, ia act că nici prin încheierea de finalizare a camerei, judecătorul nu a analizat şi nu a răspuns alegaţiilor apărătorilor relativ la nelegalitatea şi neloialitatea procedurilor penale desfăşurate de către anchetatori cu privire la martorul denunţător, printr-o analiză punctuală a încălcărilor procedurale reclamate de apărare, în contextul în care implicarea acestui martor în prezenta cauză a avut şi are un rol foarte important pentru soluţionarea acesteia”, se arată în hotărârea Curții de Apel București.

Ce le-a promis Irinel Popescu procurorilor DNA dacă îl „iartă” de dosar

Medicul Irinel Popescu este acuzat că în intervalul decembrie 2017 - februarie 2018, beneficiind de ajutorul lui Marin Ciupitu, ar fi promis că va oferi suma de 100.000 euro organelor de urmărire penală din cadrul DNA, învestite cu instrumentarea și soluționarea unor cauze în care acesta ar fi fost vizat.

„Inculpatul ar fi fost dispus să ofere anchetatorilor suma de bani menționată mai sus, pentru ca în cauzele respective să se dispună măsuri procesuale favorabile acestuia (în ceea ce privește aplicarea unor măsuri asigurătorii) și în final soluții de netrimitere în judecată. Ulterior, cu toate aceste „încercări”, la data de 31 martie 2021, inculpatul Popescu Irinel a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată”, arată procurorii DNA.

Dosarul la care fac referire anchetatorii este cel în care Irinel Popescu și Vasile Ciurchea au fost deferiți justiției pentru abuz în serviciu la CNAS:

• „Ciurchea Vasile ar fi pretins de la reprezentanții HP România SRL și de la societatea subcontractantă, în perioada iulie 2007-martie 2008, suma de 60.000 de euro, precum și să încheie contracte cu două societăți comerciale; ulterior, societatea subcontractantă ar fi transferat, prin intermediul unui partener, suma de 60.000 de euro în contul indicat de Ciurchea Vasile (la data de 28.10.2008) și, totodată, ar fi încheiat contracte cu cele două societăți indicate de inculpat, în baza cărora ar fi făcut mai multe plăți, respectiv 165.000 euro în conturile uneia dintre cele două societăți (perioada martie 2008 – iulie 2008) și 300.000 euro în contul celeilalte (perioada iunie – decembrie 2008).
• Popescu Irinel ar fi solicitat reprezentanților HP România și societății subcontractante, în perioada ianuarie-august 2009, să încheie contracte cu două societăți; ulterior, societatea subcontractantă ar fi încheiat contracte cu societățile indicate, în baza cărora a făcut mai multe plăți, respectiv echivalentul în lei a 100.000 de euro (ianuarie – martie 2010) către o societate și echivalentul în lei a 70.000 de euro (în perioada ianuarie – martie 2010) către cea de a doua societate”, rețin procurorii DNA.

În cauză CNAS s-a constituit parte civilă cu suma de 8.395.490 euro, iar procesul a început pe fond la Tribunalul București.

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...