Începe procesul anchetatorului care a cerut 300.000 de euro în schimbul închiderii unui dosar de evaziune. Ce întrebare îi vor pune judecătorii la primul termen

Cătălin Mihai Bîzăran – fost judiciarist delegat la Parchetul General – va fi judecat pentru trafic de influență și luare de mită, după ce Curtea de Apel București a confirmat soluția instanței ierarhic inferioare de începere a judecății. Polițistul a cerut șpagă 300.000 de euro de la patronul unei firme, prin intermediar, pentru a „da jos” prejudiciul reținut de un specialist în dosarul lui de evaziune fiscală.

Pe data de 19.12.20243, la Tribunalul București va avea loc primul termen de judecată, unde cei doi vor fi întrebați dacă recunosc acuzațiile în schimbul reducerii cu o treime a pedepselor, ori dacă optează pentru judecata în procedura normală.

Curtea de Apel București a respins pe data de 5 decembrie contestația formulată de polițistul Cătălin Mihai Bîzăran, dar și de afaceristul Ionuț Ursu, împotriva deciziei Tribunalului București de confirmare a legalității rechizitoriului. Astfel, cei doi au pierdut ultima șansă de a obține restituirea dosarului la Parchet pe motive ce țin de nelegala administrare a probelor.

„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Bîzăran Mihai Cătălin împotriva încheierii din data de 08.06.2023, pronunţată de către Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul cu acelaşi nr. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală obligă contestatorul-inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, se arată în minuta hotărârii.

Apărarea: „Acuzațiile sunt mare parte aprecieri de natură subiectivă”

Pe data de 08.06.2023, Tribunalul București a confirmat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății împotriva lui Cătălin Mihai Bîzăran (pentru luare de mită și trafic de influență) și a lui Ionuț Ursu (pentru dare de mită și cumpărare de influență).

Iată cum a încercat polițistul Cătălin Mihai Bîzăran să scape de dosar:

• „În concret a arătat faptul că procurorul nu a făcut o descriere efectivă a faptelor reţinute în sarcina sa, ci doar a redat în mare parte conţinutul mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv interceptări, convorbiri şi sintetizarea declaraţiilor martorilor audiaţi.
• Deși rechizitoriul se întinde pe circa 60 de pagini şi are 4 secțiuni, a considerat că toată această expunere nu întrunește cerințele descrierii în concret a faptelor inculpatului din perspectiva actelor materiale ce intră în compunerea fiecăreia dintre cele trei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, ci doar o expunere detaliată a discuțiilor avute de către inculpat cu persoana sub acoperire (…) şi o expunere detaliată a discuțiilor avute de această persoană cu inculpatul Ursu Ionuț, iar ulterior în ceea ce s-a dorit ca fiind o expunere a faptelor de către procuror în reluarea în sinteză a acelorași discuții, dar cărora li s-a dat încadrarea juridică de luare de mită, trafic de influență şi divulgarea de informații dintr-un dosar aflat în cercetare cu privire la soţia inculpatului Ursu, faţă de care acțiunea penală nici nu fusese pusă în mișcare.
• Arată că există o imposibilitate de stabilire a obiectului şi a limitelor judecății întrucât pretinsele fapte ce i se impută nu sunt descrise în concret, fiind doar redate mijloacele de probă.
• Susține că procurorul a substituit descrierea faptelor prin prezentarea conținutului mijloacelor de probă prin redarea acestora în integralitatea sau sintetizate. Totodată, a arătat că niciuna dintre faptele reținute în sarcina inculpatului prin pretinderea unor sume de bani, nu s-au reținut că ar fi fost săvârșite în mod direct sau indirect în legătură cu inculpatul Ursu, presupus autor al infracțiunii de dare de mită, ci doar în legătură cu înregistrările unor discuții cu persoana sub acoperire și care avea și calitatea de avocat al inculpatului Ursu.
• În continuare, a arătat că pe de o parte se susține că faptele s-au săvârșit în intervalul 29.09.2022 – 30.12.2022, iar pe de altă parte se reține existența unor fapte din luna ianuarie 2023, precum și a unor mijloace de probă constând în înregistrarea sau redarea unor convorbiri telefonice între inculpat și interlocutor sau între inculpat și o altă persoană despre care sub aspect factual și juridic nu se spune absolut nimic.
• Precizează că motivele de fapt și de drept expuse în rechizitoriu sunt mare parte aprecieri de natură subiectivă, iar prezentarea convorbirilor dintre inculpat și persona sub acoperire nu reprezintă o evidențiere a unor aspecte cu relevanță penală, ci mai degrabă a unor discuții teoretice între cele două persoane cu privire la condițiile în care s-ar putea dispune clasarea unor cercetări care se găseau într-o fază incipientă.
• A mai arătat că aceeași lipsă de descriere vizează și fapta de trafic de influență întrucât aceasta este redată sintetic, prin prisma textului de lege și printr-o compilație a depozițiilor martorilor audiați în faza de urmărire penală.
• A considerat că actul de sesizare este caracterizat de imprecizie, fiind lipsit de detalii esențiale cu privire la actele materiale ce intră în compunerea infracțiunii de trafic de influență, procurorul neindicând în baza unei interpretări proprii circumstanțele de timp și de loc și nici modalitatea în care inculpatul a săvârșit faptele de care este acuzat”, se arată în motivarea hotărârii din data de 08.06.2023.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru Mihai Cătălin Bîzăran

Procurorii notează în rechizitoriu că elementul material al infracțiunii este reprezentat de folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității, în sensul că inculpatul Cătălin Mihai Bîzăran i-a transmis coinculpatului Ionuț Ursu, prin intermediar, că actele materiale ale infracțiunii de delapidare sunt reprezentate de retragerile succesive de bani din firmă de către soția sa, Mihaela Luciana Ursu, că cercetările se vor rezuma doar la activitatea societății desfășurată în anul 2019, precum și cuantumul prejudiciului care va fi stabilit în cauză:

• „Folosirea acestor informații se poate realiza în orice mod, direct sau indirect, inculpatul (Bîzaran Mihai Cătălin – n.r.) optând pentru transmiterea datelor și informațiilor către celălalt inculpat din prezenta cauză printr-un intermediar.
• În ceea ce privește datele și informațiile privind retragerile succesive de bani din firmă de către soția inculpatului (Ursu Ionuț – n.r.), acestea rezultă din extrasele de cont aflate la dosarul nr. (…)/P/2021, la care inculpatul (Bîzaran Mihai Cătălin – n.r.) a avut acces.
• Acest fapt rezultă din declarațiile specialiștilor din cadrul PICCJ audiați în cauză (coroborate cu rezultatul percheziției informatice efectuate asupra telefonului mobil ridicat de la inculpatul Bîzaran Mihai Cătălin), care au arătat că inculpatul Bîzaran Mihai Cătălin le-a transmis, printre altele, extrasele de cont și declarațiile informative privind S.C. Saniral S.R.L. și că acesta (inculpatul) avea cunoștință despre retragerile de bani în numerar efectuate de (Ursu Luciana Mihaela – n.r.) din conturile bancare ale S.C. Saniral S.R.L.
• În ceea ce privește promisiunea că cercetările se vor rezuma doar la activitatea societății (S.C. Saniral S.R.L.) desfășurată în anul 2019, făcută de inculpatul (Bîzaran Mihai Cătălin – n.r.) inculpatului (Ursu Ionuț – n.r.), transmisă prin intermediar, din cuprinsul ordonanței (…) rezultă că perioada analizată în care S.C. Saniral S.R.L. a desfășurat acitivități comerciale a fost 2019-2022, urmând ca inculpatul (Bîzaran Mihai Cătălin – n.r.) să „dea jos” prejudiciul stabilit de specialist până la cuantumul de 120.000 euro (în cazul infracțiunii de evaziune fiscală) și să efectueze cercetări doar cu privire la activitatea societății din anul 2019 (potrivit discuțiilor care au avut loc între inculpatul Bîzaran Mihai Cătălin și intermediar, discuții pe care acesta din urmă i le-a adus la cunoștință inculpatului Ursu Ionuț.
• Referitor la datele și informațiile privind cuantumul prejudiciului care urma să fie stabilit în cauză, un prim element esențial sub acest aspect este că inculpatul (Bîzaran Mihai Cătălin – n.r.) avea libertate deplină în efectuarea actelor de cercetare penală și administrarea mijloacelor de probă, putând astfel influența cuantumul prejudiciului care urma să fie stabilit în cauză.
• Un al doilea element esențial este că inculpatul (Bîzaran Mihai Cătălin – n.r.) i-a pus la dispoziție specialistului desemnat să efectueze constatarea tehnico-științifică în cauza nr. (…)/P/2021 doar extrase de cont și declarații informative și i-a precizat acestuia în mod expres să stabilească un prejudiciu estimativ.
• În al treilea rând, deși la dosarul nr. (…)/P/2021 fuseseră administrate documentele de evidență contabilă relevante pentru stabilirea unui prejudiciu cert, documente care au fost solicitate de specialist, inculpatul nu i le-a pus la dispoziție acestuia din urmă. Mai mult decât atât, inculpatul (Bîzaran Mihai Cătălin – n.r.) a insistat ca specialistul să întocmească raportul de constatare într-un termen cât mai scurt.
• Activitatea de urmărire penală este nepublică, iar inculpatul, în calitate de organ de cercetare penală desemnat să instrumenteze cauza nr. (…)/P/2021, în care se efectuau cercetări și față de reprezentanți ai S.C. Saniral S.R.L. (administrator fiind inculpatul Ursu Ionuț, iar împuternicită să efectueze operațiuni financiare în numele societății fiind soția acestuia, Ursu Luciana Mihaela), avea obligația legală de a nu comunica, direct sau indirect, date și informații din dosar altor persoane care nu erau autorizate, fie în virtutea funcțiilor deținute, fie în baza legii, să cunoască astfel de date și informații.
• Cu atât mai mult, pentru a nu zădărnici scopul activității de urmărire penală, respectiv strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârșit o infracțiune și la stabilirea răspunderii penale a acestora, inculpatul era obligat să nu comunice date și informații persoanei pe care el însuși o ancheta.
• Urmarea imediată a infracțiunii constă în starea de pericol pentru buna desfășurare a activității de urmărire penală, care, în cazul scurgerii de informații din dosarele penale (ce nu sunt destinate publicității), ar putea zădărnicii eficiența și scopul acestei activități.
• Legătura de cauzalitate dintre acțiunea inculpatului și urmarea imediată a acestei acțiuni rezultă din materialitatea faptei.
• Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a comis infracțiunea cu intenție directă calificată prin scop, prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea lui prin comiterea faptei, respectiv transmiterea de date și informații în scopul obținerii sumei de 200.000 euro pentru sine și 100.000 euro pentru altă persoană. Scopul, deși trebuie să fie urmărit, el nu trebuie neapărat să fie realizat.
• Toate cele trei fapte penale au fost comise de inculpatul (Bîzaran Mihai Cătălin – n.r.) în condițiile concursului real de infracțiuni”, se arată în rechizitoriu.

ÎCCJ, decizie care vizează mii de șoferi: Norma juridică privind despăgubirile prin RCA este clară

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că norma juridică privind valoarea reparaţiei şi implicit a despăgubirilor prin asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este este...

Scandal la nivel înalt în Rusia. Un ministru decorat de Putin, reținut pentru luare de mită

Ministrul adjunct al Apărării din Rusia, Timur Ivanov, a fost reţinut sub suspiciunea de luare de mită, informează agenția TASS printr-un comunicat. "Suspectat de comiterea unei...