Victoria "șocantă" a lui Geert Wilders arată traiectoria extremei drepte în Europa. Cum stăm cu politica anti-UE pe întreg continentul

Victoria șocantă a lui Geert Wilders la alegerile generale olandeze confirmă traiectoria ascendentă a partidelor populiste și de extremă dreapta din Europa, scrie politico.eu.

Nu există nicio garanție că Wilders, al cărui Partid pentru Libertate (PVV) anti-islam a câștigat 37 de locuri în Parlaemnt după scrutinul de miercuri, 22 noiembrie – mai mult decât dublu față de 2021 – va putea forma un guvern.

Chiar dacă poate, procesul de compromis și concesii pentru a forma o coaliție din trei, patru sau mai multe partide înseamnă că părțile cele mai extreme ale manifestului său, de la interzicerea Coranului până la organizarea unui referendum Nexit, nu vor deveni politici guvernamentale.

Dar există acum o șansă bună ca un partid ocolit de mainstream de mai bine de un deceniu din cauza opiniilor sale radicale să se poată alătura, la un moment dat, anul viitor, partidelor de extremă dreapta care avansează în mare parte din Europa.

De la Helsinki la Roma și Berlin la Bruxelles, partidele de extremă dreaptă urcă constant modelând politicile dreptei, făcându-le mai maționaliste și populiste și ocupând posturi ministeriale în guvernele de coaliție.

Giorgia Meloni, al cărei partid are rădăcini neofasciste, conduce guvernul cel mai de extremă dreaptă al Italiei după cel de-al doilea război mondial . Extrema dreaptă face parte din coaliția de guvernământ din Finlanda și, în schimbul unor concesii politice cheie, susține o alta în Suedia.

În Austria, FPÖ se afșă în fruntea sondajelor la mai puțin de un an până la următoarele alegeri, în timp ce în Germania, extrema -dreapta AfD a crescut de la 10% la peste 21%, secondând CDU de centru-dreapta.

Europe is waking up!

The Dutch right-wing victory put another conservative flag on the map. It shows that people want change. They want a return to normality and safety. And only a conservative shift can bring that change to Europe.

The time for that has come. We’re back! 🙌 pic.twitter.com/gpeBXlbLC1

— Balázs Orbán (@BalazsOrban_HU) November 23, 2023

Dacă alegerile prezidențiale ar avea loc astăzi în Franța, sondajele sugerează că Marine Le Pen, lidera formațiunii de extremă-dreapta Adunarea Națională, care a obținut un scor record de 41,46% data trecută – ar câștiga. Naționaliștii flamanzi de extremă dreaptă sunt pregătiți să obțină câștiguri mari la alegerile belgiene din iunie.

Nu e de mirare că liderii de extremă dreaptă ai continentului, de la Le Pen la Viktor Orbán din Ungaria, Matteo Salvini din Italia, Alice Weidel din AfD și Tom Van Grieken din Vlaams Belang, s-au grăbit miercuri seară să-i transmită lui Wilders felicitări.

Eșecuri

Extrema dreaptă a suferit câteva eșecuri în acest an: la alegerile parlamentare din Spania din iulie, Vox și-a văzut cota de voturi scăzută de la 15% cât a câștigat în 2019 la 12%, reducând numărul de locuri pe care le deține în parlament de la 52 la 33.

În Polonia, partidul naționalist de guvernământ Lege și Justiție (PiS) a terminat primul la alegerile din octombrie, dar – deși încearcă să formeze o majoritate – nu are o cale viabilă către guvern după ce o alianță tripartită de opoziție condusă de Donald Tusk a câștigat majoritatea generală.

Dar în Slovacia, Robert Fico – chiar dacă nu este de extremă dreaptă, este cu siguranță populist și un admirator declarat al lui Viktor Orbán – a câștigat alegerile din septembrie, și-a îndeplinit promisiunea de a opri ajutorul militar acordat Ucrainei și a ridicat preocupări privind statul de drept prin atacuri asupra presei.

Analiștii continentali îi citează și pe conservatorii Marii Britanii ca fiind sub influență populistă, de extremă dreapta, observând lozinca extremă naționalistă a campaniei Brexit și retorica feroce a guvernului privind imigrația.

Comentatorii notează că fiecare partid de extremă dreaptă este diferit, la fel ca şi culturile şi sistemele politice în care operează. Dar pe tot continentul, partidele populiste și de extremă dreaptă au crescut constant – după o întrerupere ciudată – de câteva decenii.

Factori care determină progresul extremei-drepte

O serie de factori determină progresul lor. Multă vreme, opoziția față de imigrație, islam și UE au fost temele centrale ale extremei drepte. Mai recent, războaiele culturale, drepturile minorităților și criza climatică și sacrificiul necesar pentru combaterea acesteia s-au alăturat listei.

Atractia lor a fost sporită și mai mult de o criză profundă a costului vieții care decurge din redresarea după pandemie și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, prin schimbări sociale și digitale rapide și confuze și, peste tot, prin creșterea neîncrederii în politicienii clasici.

O mare parte din partidele de centrul-dreapta din Europa, de exemplu, este acum la fel de dură în ceea ce privește imigrația ca și extrema dreaptă – în timp ce partidele de extremă dreapta sunt ocupate să proiecteze disciplina economică, să reducă euroscepticismul și să minimizeze sprijinul lor din trecut pentru Rusia.

Wilders și-a înmuiat el limbajul anti-islam mai dur, aparent în speranța de a intra într-o coaliție.

Indiferent dacă conduce sau nu următorul guvern al Țărilor de Jos, performanța sa de miercuri seara ne aduce aminte că, așa cum a dezvăluit The Guardian în septembrie, aproape o treime dintre europeni votează acum pentru partide populiste, de extremă dreapta sau de extremă stângă.

Sprijinul larg pentru politica anti-establishment continuă să crească pe tot continentul – și, din ce în ce mai mult, provoacă mainstreamul.

Mai mult de jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu. Procentul a crescut considerabil față de acum 10 ani SONDAJ

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda...

Comentarii explozive: Europa, nu NATO ar trebui să trimită trupe în Ucraina. Care ar fi rolul lor

În Europa a fost încălcat un tabu: în urmă cu doar câteva luni, ar fi fost de neconceput ca liderii europeni să propună trimiterea trupelor lor în Ucraina. Dar, recent, președintele...