Cum a participat România la invadarea Peninsulei Crimeea. "A fost o vărsare de sânge extremă, chiar și după standardele Frontului de Est"

În perioada septembrie 1941-iulie 1942, România a luat parte alături de Germania nazistă la invadarea Peninsulei Crimeea, aflată atunci în componența Uniunii Sovietice.

Istoricii care au documentat evenimentul spun că atât Hitler cât și Stalin au aruncat în luptă forțe impresionante, care s-au înfruntat inclusiv după cucerirea teritoriului de către Germania nazistă.

Până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, cele două tabere au pierdut sute de mii de oameni, "o vărsare de sânge extremă, chiar și după standardele Frontului de Est", scrie istoricul britanic Chris Owen, care a făcut o analiză a înfruntării pentru a găsi analogii cu situația curentă a teritoriului ocupat abuziv de Rusia putinistă în 2014.

Spre deosebire de precedentele războaie pentru ocuparea peninsulei, luptele s-au purtat timp de câteva luni aproape exclusiv la sol.

"Unul dintre obiectivele cheie ale invaziei Germaniei în Uniunea Sovietică a fost atingerea câmpurilor petroliere din Caucaz și Azerbaidjan, care erau văzute ca o sursă vitală de petrol pentru efortul de război german. O strategie similară a fost urmată în 1918, când Germania a controlat pentru scurt timp Crimeea.

Crimeea a fost văzută ca un popas esențial pentru a ajunge în Caucaz prin strâmtoarea Kerci și coasta rusă a Mării Negre. De asemenea, germanii doreau să oprească bombardierele sovietice din Crimeea care atacau câmpurile petroliere ale României și să suprime flota sovietică de la Marea Neagră, campată la Sevastopol", arată Owen despre obiectivele campaniei.

Invazia germano-română a fost condusă de generalul Erich von Manstein, unul dintre cei mai capabili comandanți din Al Doilea Război Mondial. Strategul german a stabilit că singura cale viabilă de a cuceri peninsula era prin Istmul Perekop, limba de pământ de doar 9 kilometri lățime care leagă Crimeea de continent în partea de nord-vest.

14/ As difficult as this route was, none of the other invasion routes were usable. The conditions at the time did not permit fording of the Syvash lagoons to the north of Crimea, the Soviets had blockaded the Chonhar Peninsula, and Azov Sea Fleet ships controlled the Arabat Spit. pic.twitter.com/KVTcVvThzm

— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) April 10, 2023

Fâșia era puternic fortificată, încorporând buncăre, tranșee, sârmă ghimpată, șanțuri antitanc și câmpuri de mine. Apărarea antitanc a inclus vechiul șanț tătar, de 5 metri adâncime și până la 15,2 metri lățime. Peste 30.000 de oameni au participat la eforturile de fortificare gândită de sovietici.

"Apărarea includea, de asemenea, câmpuri de mine care încorporau mii de mine antipersonal, bombe aeriene de 50 kg, mine navale, aruncătoare de flăcări îngropate și chiar unele mine pline cu gaz muștar. Germanii aveau puțină experiență în străpungerea unor astfel de apărări.

Trei divizii de infanterie sovietică controlau peninsula, echipate cu aproximativ 125 de tancuri – unele îngropate pentru a servi drept gură de foc în buncăre – și 150 de piese de artilerie, precum și tunuri antiaeriene și provizii depozitate în buncăre subterane", mai arată documentele istorice.

Asaltul a început pe 24 septembrie 1941, avându-i pe germani în ariergardă. Forțele de la sol nu aveau tancuri, de altfel inutile în câmpul puternic minat.

"Germanii s-au bazat pe tunurile de asalt autopropulsate SdKfz 142 înarmate cu proiectile de mare viteză de 75 mm și pe obuziere grele de 149 mm și mortare de 305 mm fabricate în Cehia. Sprijinul de inginerie, aerian și de artilerie a fost esențial pentru reducerea obstacolelor prin explozii și bombardamente", mai arată Owen.

Invazia s-a soldat cu sute de morți încă din prima zi. Luptele crâncene au continuat încă aproximativ o săptămână în Istmul Perekop, germanii reușind să străpungă apărarea sovietică.

Pe 19 octombrie, armata germano-română a ajuns la capătul istmului. "Bătălia pentru Crimeea a continuat până la 26 februarie 1942, când sovieticii distruși au început să se retragă la Simferopol. Germanii câștigaseră lupta, dar cu un cost foarte mare, de peste 12.000 de victime – echivalentul unei întregi divizii. Sovieticii au pierdut cel puțin 44.000 de oameni", mai arată istoricul.

Victoria germană s-a datorat unei combinații de factori: tactică eficientă a forțelor armate combinate, conducere superioară, pregătire mai bună și mobilizarea soldaților pricepuți și experimentați.

"Luptele au continuat luni de zile – în special asediul Sevastopolului și bătăliile de iarnă pentru controlul Peninsulei Kerci. Au fost bătălii extrem de sângeroase pentru ambele părți. Bătălia pentru Sevastopol a durat 8 luni (30 octombrie 1941 – 4 iulie 1942). Au rezultat 35.866 de victime germane și române și peste 318.000 de victime sovietice – morți, răniți, dispăruți și prizonieri de război (dintre care majoritatea au pierit în captivitatea germană)", se mai arată în analiză.

28/ The battle for Sevastopol took 8 months (30 October 1941 – 4 July 1942). It resulted in 35,866 German and Romanian casualties, and over 318,000 Soviet casualties – dead, wounded, missing and prisoners of war (most of whom perished in German captivity). pic.twitter.com/faZCVGjKIO

— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) April 10, 2023

Armata 51 rusă, condusă de general-locotenentul Dmitri Kozlov a încercat să atace pentru a recuceri restul Crimeei în februarie 1942. A fost împiedicat de propria sa conducere amatoricească, lipsa muniției de artilerie grea și vremea îngrozitoare care a transformat drumurile în noroi.

"După ce a început, pe 27 februarie 1942, contraofensiva sovietică a devenit un dezastru, cu pământul atât de greu încât trupele n-au putut nici măcar să se desfășoare în formație de luptă. Armata Roșie a pierdut peste 130 de tancuri într-o săptămână și alte 157 de tancuri într-o a doua ofensivă lansată în mijlocul unei furtuni de zăpadă pe 13 martie.

Ofensivele s-au soldat cu 352.000 de victime sovietice comparativ cu „doar” 24.120 de germani și români – un raport de 14 la 1. Mai răul urma să vină în mai, când germanii au lansat Operațiunea Trappenjagd – „Vânătoarea de Dropii” – care urma să-i învingă pe ruși la Kerci în o singură lovitură.

Germanii și-au folosit puterea aeriană, artileria și tancurile sovietice capturate pentru a deschide o cale prin apărarea sovietică în capătul sudic mlăștinos al liniei frontului pe 7 mai. Au depășit prima linie sovietică în timp ce un atac amfibiu simultan a fost lansat împotriva spatelui frontului rus.

Trupele de asalt germane au ocolit apărarea sovietică și au copleșit rapid eșaloanele din spate. Un contraatac sovietic a fost distrus de Luftwaffe în stepa deschisă a istmului. Rezistența sovietică s-a prăbușit ulterior, iar germanii au ajuns la Kerci pe 14 mai", se mai arată în analiză.

36/ German assault troops bypassed the Soviet defences and rapidly overwhelmed the rear echelons. A Soviet counter-attack was smashed by the Luftwaffe in the isthmus's open steppe. Soviet resistance subsequently collapsed and the Germans reached Kerch by 14 May. pic.twitter.com/IcgU8Jhh8U

— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) April 10, 2023

Germania a condus peninsula în următorii 2 ani (până la recucerirea de către Uniunea Sovietică), exterminând evreii și persecutând populația locală. De asemenea, s-au confruntat cu atacuri partizane regulate care le-au cauzat mult mai multe victime, au blocat zeci de mii de trupe ale Axei și le-au cauzat dificultăți logistice severe.

Distrugerile din Gaza, comparate cu cele din Al Doilea Război Mondial. Oficial UE: ”Israelul trebuie să respecte dreptul internațional” VIDEO

Șeful politicii externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a comparat amploarea distrugerilor din Gaza cu cea provocată orașelor germane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial....

Cum se votează cu urna mobilă. BEC a stabilit regulile pentru alegeri

Biroul Electoral Central a stabilit, vineri, 26 aprilie, măsurile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile din data de 9 iunie, menţionând, între altele,...